Biblioteca Orăşenească "Liviu Rebreanu" Beclean

Biblioteca Orăşenească "Liviu Rebreanu" Beclean

Servicii oferite publicului:

  • Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii
  • Sală de lectură
  • Internet

Anul înființării: 1949

Unități de bibliotecă: 36251


Monografie:

Aşezare de seamă la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială, apoi ecleziastică şi feudală cu cetate în Evul Mediu, târg şi oraş în epoca contemporană, este atestat documentar din anul 1235.

Istoria Becleanului nu începe însă aici. Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică, continuarea şi dezvoltarea în neolitic, în epoca bronzului.

Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate (cetăţi).

Evenimentele şi faptele mai de seamă referitoare la oraşul Beclean şi satele aparţinătoare, Coldău , Figa, Rusu de Jos, petrecute de-a lungul epocii feudale , începând cu veacul al X-lea şi până la mijlocul sec. al XIX-lea sunt caracterizate prin apariţia diferenţierii sociale în sânul obştilor săteşti şi formarea treptată a domeniilor feudale în timp ce instituţiile locale româneşti continuă să vieţuiască sub forma obştilor săteşti şi formarea treptată a domeniilor feudale, sub forma cnezatelor şi voievodatelor locale încă mult timp, atât pe vremea stăpânirii pecenegilor, cât şi sub stăpânirea regatului ungar.

În feudalismul dezvoltat, cu o durata de 5 secole, Becleanul a cunoscut frământări istorice împletite în jurul domeniului feudal (nobiliar şi a unei cetăţi), localitatea devenind şi un punct de sprijin în politica de forţă a voievozilor Transilvaniei, chiar şi în planurile expansioniste ale habsburgilor. Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donaţie regală a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Trebuie să ţinem seama că la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui umător, cnezatul Văii Meleşului cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi, a devenit prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familial Apa, iar mai târziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate şi moşii. Cu privire la familia nobiliară Bethlen, George Bariţiu arată că a fost "de origine română, însă renegată", desigur ca urmare a funcţiilor avute, a înnobilării şi atribuirii de moşii.

Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a satelor aparţinătoare la confluenţa celor două râuri, Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor artere de circulaţie, oferind omului condiţii optime de trai din cele mal vechi timpuri şi până în prezent.

De Beclean sunt legate şi existenţa în istoria culturii şi literaturii române a unor personalităţi de seamă. Amintim doar pe Grigore Silaşi (1836-1897), originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silaşi, primul profesor de limba şi literatura română a Universităţii din Cluj, putător al aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind purtătorul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I ("Pronunciamentul de la Blaj") din 1868, apoi amintim faptul că mama marelui romancier Liviu Rebreanu este originară din Beclean, menţionând faptul că prin Beclean au trecut sau au trăit personalităţi de marcă a istoriei şi culturii române, începând cu Petru Rareş al Moldovei, apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Coşbuc, fără să mai vorbim de Liviu Rebreanu şi familia sa.

Becleanul s-a făcut cunoscut în lume, nu numai prin faptul că era o aşezare cu numele "Beclean pe Someş", un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca "târg", loc de întâlnire pentru

schimburi comerciale a populaţiei din zonă, dar şi de mai departe, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite "târgurile de ţară", organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală (miercurea) a unor târguri în care populaţia din zonă îşi valorifică produsele.

Obiective de interes cultural și turistic

· Biserică reformată din secolul XV, renovată în sec XVIII. În interiorul bisericii se află piatra funerară a lui Bethlen Gergely, datând din anul 1500, iar apoi blazonul de piatră al familiei Bethlen de la sfârşitul secolului al XV-lea.

· Castel din secolul XVIII, stil baroc. Construit în anul 1768 de către meşteri necunoscuţi, castelul va fi restaurat în 1793 sub conducerea meşterului Leder Jozsef.

În această clădire se va muta reşedinţa familiei Bethlen din Beclean odată cu distrugerea vechii cetăţi. În prezent castelul este într-o stare avansată de degradare.

· Parc cu arbori seculari.

· Centrul de Ecoturism Ecvestru. Organizat în cadrul Hergheliei Beclean, permite practicarea turismului ecvestru pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei. Astfel, turiştii pot admira frumuseţea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. De asemenea, se oferă şi alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei specifice Munţilor Rodnei.


Personal:

Bibliotecari: Flavia Poenar, Sorin Gârjan


Program:

Luni - Vineri: 8 - 16


Adresa: 425100 Beclean, Str. 1 Decembrie 1918 Bl. D1 Parter nr. 2
Telefon: 0263 343 884
Email: flavia.poenar@yahoo.com; soringarjan@yahoo.com