Biblioteca Publică Ciceu-Giurgeşti

Biblioteca Publică Ciceu-Giurgeşti

Servicii oferite publicului:

  • Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii
  • Sală de lectură

Anul înființării: 1963

Unități de bibliotecă: 8604


Monografie:

Sate componente: Ciceu-Giurgești (reședință) și Dumbrăveni

Istorie locală

Prima atestare documentară datează din 1405, într-un act de danie al regelui Sigismund. Actul nu este unul fundațional, așezarea fiind întemeiată cu mult înainte de această dată. Când Ştefan cel Mare a intrat în posesia cetății și domeniului Ciceu, Ciceu-Giurgești exista cu mai bine de un veac în urmă, cu numele pe care îl are și astăzi. Prima mențiune documentară privind organizarea satului și apartenența la o structură teritorial administrativă datează din 1553. Atunci satul era condus de cneazul Simion și făcea parte din voievodatul Negrilești, condus de voievodul Andreica.

De-a lungul timpului oamenii pricepuți și îndemânatici ai locului au deprins multe meștesuguri. În perioada celor două războaie mondiale în localitate erau cărămidari, cizmari, cojocari, comercianți, croitori, dogari, dulgheri, fierari, horincari, lingurari, măcelari, mecanici și morari. La Ciceu-Giurgești au fost folosite vreme de două secole 6 mori, dintre care una a mai funcționat pâna în toamna anului 2001. La mijlocul secolului al XIX lea, 50-60 de localnici se ocupau cu cioplirea pietrelor de moară, pe care le transportau în centrele orășenești ale Transilvaniei. De mare trebuință în lumea satului, rotarii făceau care zdravene, de dus pietre de moară. Sobarii făceau sobe pentru încălzirea caselor iarna și cuptoare în care fiecare gospodărie cocea pâinea. Mai târziu au apărut tâmplarii și zidarii.

Este o mândrie pentru localnici faptul că Ștefan cel Mare și Sfânt a fost “baciul” acestor meleaguri. Ruinele Cetății Ciceu, construită în 1203-1204 pe Măgura Cetății Ciceului, stau mărturie peste veacuri.

(Augustin Pădurean, Constantin Rusu. „Ciceu-Giurgești, o istorie multi-seculară”; Bistrița: Editura Arcade - a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud)

Obiective, manifestări de interes cultural și turistic

· Ruinele Cetăţii Ciceu, construită în 1203-1204 pe Măgura Ciceului, în apropierea comunei Cetatea săsească Ciceu, a fost stăpânită ulterior de Ștefan cel Mare (din 1489), fiind feudă a Moldovei până pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu (cca 1568). În sec. XV a fost amenajată ca reședință, dobândind forme arhitectonice de stil gotic. Distrusă de cardinalul Gheorghe (György) Martinuzzi, în 1544, din ea nu se mai păstrează decât un fragment de zid, urma unui zid circular și un beci săpat în stâncă. Un relief cu stema Moldovei pe un scut festonat se păstrează la Muzeul din Dej.

· Biserica Ciceu-Giurgeşti, construită în 1880.

· Punct de apărare a Cetăţii - Vârful Runc

· Organizarea serbării Ciceului, la 6 mai

Personalități culturale locale

· Istoricul dr. Victor Motogna, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. S-a născut în satul Breaza (Ambriciu), comuna Ciceu-Giurgeşti. Cărturarul Victor Motogna a devenit peste ani, prin sârguinţă şi temeinice studii, unul din cei mai valoroşi istorici transilvani ai perioadei feudale.


Personal:

Bibliotecar: post vacant


Adresa: 427065 Ciceu-Giurgești, Str. Principală nr. 271 A
Telefon: 0263 345090
Email: primgiurgesti@yahoo.com