Biblioteca Publică Feldru

Biblioteca Publică Feldru

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit laInternet

Anul înfiinţării: 1959

Unităţi de bibliotecă: 12146

Istoricul bibliotecii

În anul 1933, odată cu înfiinţarea societăţii culturale ”VASILE NAŞCU”, apare şi o bibliotecă sătească ai cărei fondatori au fost domnii Teodor Besuţ, Emil Scridon şi Victor Neamţu care au donat suma de 500 lei fiecare şi câteva cărţi. Primul bibliotecar al acestei mici biblioteci a fost învăţătorul Victor Neamţu, apoi învăţătorul Iuliu Pop.

În anul 1959, biblioteca, care între timp aparţinuse Căminului Cultural, se transformă în bibliotecă comunală, biblioteca de azi.


Monografie:

Sate componente: Feldru (reședință) și Nepos

Istorie locală

Două atestări documentare datează din anul 1245 şi 1440, iar denumirea oficială a localităţii a fost dată în secolul al XVII lea.

Multe sate vechi cu populaţie românească din Transilvania au de multă vreme nume maghiare. În acest caz se află şi comuna Feldru al cărei nume vechi Nyrmezö (nyr=mesteacăn; mezö=câmp) ar fi o traducere aproximativă a românescului Mestecăniş; presupunere făcută de Emil Sângeorzan care afirmă următoarele: “Aici, unde-i vatra satului Feldru, în trecutul îndepărtat ar fi fost o pădure de mesteceni, care i-ar fi dat şi satului numele de Mestecăniş....”

Denumirea actuală, Feldru, un nume cu rezonanţă străină provine de la numele Văii Feldrişelului. Aici avem de a face cu un paradox: deşi comunitatea este şi a fost din toate timpurile alcătuită numai din români ea a purtat şi poartă un nume cu puternice rezonanţe maghiare sau germane (Nyrmezö, Feldru).

Acest lucru confirmă încă o dată că avem de a face cu transcrierile administraţiei maghiare şi apoi ale celei germane. N. Drăganu susţine: „Numirile topice nu le dă totdeauna poporul însuşi, ci, adesea, stăpânitorul

(domn sau proprietar) şi administraţia.”

Comuna Feldru apare în documentele din anii 1601 şi 1602 sub denumirea săsească de Birkenau, care este o traducere a lui Nyirmezö. Din secolul al XVI- lea începe să se întrebuinţeze denumirea actuală a localităţii, cea de Feldru: de Feldro- 1546, Feldrev- 1546, de Fewldro- 1547. Cele dintâi liste ale comunelor grănicereşti menţionează localitatea cu numele de Földre- 1762 şi 1764, Földra-1766.

Între 1773 – 1848, comuna Feldru împreună cu tot Ţinutul Năsăudului a fost militarizat. După desfiinţarea Regimentului III Graniţă importante fonduri militare au fost prefăcute în fonduri şcolare. În urmă cu 60-70 de ani populaţia satului Feldru era formată din trei clase: gazdele, care aveau pământuri şi vite multe, necăjiţii, care aveau câte ceva, fără să le ajungă pentru traiul familiei şi calicii, care aveau poate abia o căsuţă. La începutul secolului trecut un număr de 52 de femei şi bărbaţi au plecat în America. Cei care s-au întors au adus cu ei nu doar bani ci şi o altă mentalitate privind organizarea muncii.

Satul Nepos, atestat din 1604, este aşezat pe malul stâng al Someşului, cu numai câteva case cu denumirea "Văran". În 1773 după militarizarea ţinutului s-a trecut la mutarea satului pe malul drept al Someşului şi la dezvoltarea sa. Denumirea de "Vărarea" dovedea existenţa unei aşezări de vară pentru muncile agricole. Găsirea condiţiilor favorabile satului s-a permanentizat, iar denumirea sa a fost schimbată în "Nepos". La propunerea ofiţerilor italieni care se ocupau cu instrucţia militară a grănicerilor, împăratul Iosif al II-lea la 1773, cu ocazia vizitei făcute grănicerilor din ţinutul Năsăudului, a ordonat ca trei sate noi să fie denumite cu nume latineşti: Romuli, Parva, Nepos care împreună cu vechea Salva alcătuiau versul "Salve, parva Romuli nepos!" - "Vă salut, mici nepoţi ai lui Romulus", vers care simbolizează legătura şi originea latină a acestor ţinuturi.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Feldru – zidită din piatră şi cărămidă în stil de bazilică romană în anul 1783, este printre cele mai vechi biserici din întreg ţinutul Năsăudului şi cea mai veche clădire din sat

· Biserica de lemn de pe "Pleșe", Feldru

· Biserica greco-catolică "Valea Secerului", Feldru

· Biserica ortodoxă din satul Nepos

· Muzeul de etnografie și folclor din Feldru

· Casa "Ethnos" din satul Feldru

Personalităţi culturale locale

· Vasile Naşcu - învăţătorul - originar din satul Feldru, care a făcut pe jos  drumul până la Viena şi timp de 5 ani a militat neîntrerupt pentru prefacerea fondurilor milităreşti în fonduri şcolare (înfiinţarea de şcoli, acordarea de burse). În memoria lui în faţa căminului cultural din satul Feldru s-a dezvelit un bust.

· George Coşbuc - poetul, are şi el origini în această localitate, bunica sa dinspre tată fiind originară din Feldru, iar una dintre surorile lui, Anghelina, era preoteasă în această comună.

· Gavril Scridon (1922, Feldru - 1996, Cluj Napoca) critic şi istoric literar.


Personal:

Bibliotecar: Elena Scridon (anul angajării 1990)


Program:

Luni - Miercuri - Vineri: 8-14;16-19

Marţi: teren

Duminică: 14-18


Adresa: 427080 Feldru, str. Principală nr. 782
Telefon: 0263 374339; 0743 944878
Email: scridone@yahoo.com