Biblioteca Publică Ilva Mare

Biblioteca Publică Ilva Mare

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înfiinţării: 1960

Unităţi de bibliotecă: 10563


Monografie:

Sate componente: Ilva Mare (reședință) și Ivăneasa

Istorie locală

Comuna Ilva Mare se află în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud, fiind situată pe cursul superior al râului Ilva, în partea centrală a Munţilor Bârgăului. Ilva este comuna cea mai mărginaşă în acest colţ al Ardealului. Hotarul ei atinge Maramureşul, Bucovina şi un colţ din Moldova. De altfel în acest ţinut se întâlneşte Transilvania cu Moldova, cu Bucovina şi cu Maramureşul.

Primele menţiuni cu privire la aşezările umane în bazinul superior al Ilvei datează de la începutul secolului al XVIII-lea (anul 1710). În lucrarea sa„Istoria comunei Ilva Mare”, publicată în anul 1863, învăţătorul Pavel Gălan, afirmă anul 1710 ca fiind anul în care “un oarecare Toma Miclăuş, venit din comuna vecină Maieru, se aşează, într-o colibă, pe lunca aceea, numită şi astăzi Lunca Miclăuşenilor, şi care aparţinea de comuna Maieru. Între anii 1730-1750 au venit pe aceste locuri, în mai multe rânduri, vreo 37 de familii tot din Maieru,din Rocna, din Bârgău de preste munţi.” Aceste familii vor forma partea de sat care este astăzi mijlocul satului, şi “îndată îşi făcură o bisericuţă (care exista pe la 1892). Primul preot le-a fost Popa Nicolae Boca care s'a fost ierotonit în Moldova unde a şi fugit la militarizare - în anul 1763.” (material preluat după Revista Transilvania, nr. 1/1911 - Prof. V. G. Borgovanu: Material pentru monografia comunei llva Mare)

În anul 1883, un număr de 32 de familii au contribuit cu suma de 17 000 florini de aur şi s-a construit Biserica Ordodoxă a satului Ilva Mare.

De asemenea, una dintre primele bănci cooperatiste a luat fiinţă în anul 1888, tot atunci a fost construită şi Casina romana, unde Liviu Rebreanu a citit una dintre nuvelele sale. În 1762, Ilva Mare este declarată unitate adminstrativ-teritorială de sine stătătoare, odată cu militarizarea zonei de graniță a statului Austro-Ungar, prin formarea Regimentului de Infanterie Năsăudean. Militarizarea a fost uşor acceptată de către populaţia locală, deoarece în acest mod se evita încercarea de preluare a pământurilor şi iobagizarea de către conducerea oraşului Bistriţa.

Comuna Ilva Mare a facut parte din cele 44 comune grănicereşti, fiind localitate de graniţă mai mult timp. Regimentul de graniţă năsăudean a funcţionat între anii 1762-1852, perioadă în care ilvenii au participat la

numeroase bătălii ale statului Austro-Ungar.

În anul 1957, din comuna Ilva Mare s-a desprins comuna Lunca Ilvei, în prezent Ilva Mare având două sate componente - sat Ilva Mare şi sat Ivăneasa, cu o populaţie totală la recensământul din 2011 de 2479 locuitori.

Principala bogaţie naturală a comunei Ilva Mare este lemnul.

Dezvoltarea localităţii continuă şi astăzi, şcoala, grădiniţa, căminul cultural, dispensarul uman şi primaria fiind modernizate şi dotate conform standardelor europene.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Schitul “Schimbarea la faţă”. Construirea lăcaşului de cult s-a realizat în urma iniţiativei Ieromonahului Daniil Ureche de a ridica, pe pământul  moştenit, o biserică de lemn şi câteva chilii. În anul 1992 locul primeşte o obşte de câţiva călugări.

· Centrul de cusături şi de ţesături populare

· Biserica ortodoxă din 1885 din satul Ilva Mare

· Podul de lemn acoperit - construcţie populară din secolul XIX. Din cele peste 10 poduri construite, în secolele XVII-XIX, pe granița dintre imperiul habsburgic și celelalte teritorii românești, au mai rămas azi doar două, unul fiind cel de la Ilva Mare, încă funcţional!

· ,,Muzeul din pod”: cu peste 3.000 piese de colecţie etnografică, numismatică, cărţi, manuscrise, fotografii etc. Această colecţie este expusă în trei săli şi trei nişe în mansarda clădirii şcolii Generale din Ilva Mare.

Personalităţi culturale locale

· Alexandru Husar - (n. 26 aprilie 1920, Ilva Mare, județul Bistrița-Năsăud; d. 17 mai 2009, Iași): Filosof și cercetător al istoriei civilizației din Transilvania. Important filosof al culturii, reprezentativ pentru „neorenaşterea moldovenească „în a doua jumătate a sec. XX; cercetări şi sinteze în istoria civilizaţiei, eseu filosofic şi moralist. Cărţi importante: „Anti-Gog“ (una dintre cele mai originale manifestări ale gândirii româneşti contemporane), „Întoarcerea la literatură“ - istorie literară „Poeme de odinioară“ - versuri, „Vremea de apoi“ - proză.

· Ilvenii se mândresc cu faptul că romancierul Liviu Rebreanu a fost ajutor de notar la Ilva Mare. În “Muzeul din pod” există un colţ dedicat lui Liviu Rebreanu, care la începutul secolului XX a fost ajutor de notar pe valea Ilvelor şi şi-a petrecut aproape doi ani la Ilva Mare, unde a şi debutat în literatura română cu nuvela Codrea, citită în anul 1908 la Casina Romana din Ilva Mare. Rebreanu şi-a petrecut apoi multe vacanţe la prietenii din Ilva Mare, unde în cîteva rînduri a fost şi naş.

· Ilva Mare este şi locul de unde a plecat Ştefan Creangă, strămoşul ,,după mamă al scriitorului humuleştean” (conform Teodor Tanco).


Personal:

Bibliotecar: Sabina Gălan (anul angajării 1990)


Program:

Luni - Vineri: 8 - 16


Adresa: 427090 Ilva Mare, str. Principală nr. 243
Telefon: 0263 376026; 0263 376.008; 0728 025258
Email: sabinagalan@yahoo.com