Biblioteca Publică Ilva Mică

Biblioteca Publică Ilva Mică

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Realizarea de bibliografii, la cerere

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înfiinţării: 1969

Unităţi de bibliotecă: 11600


Monografie:

Istorie locală

Comuna Ilva Mică este aşezată pe valea Someşului Mare, la confluenţa lui cu râul Ilva, într-o zonă aşezată pe linia dintre Carpaţii Orientali vulcanici şi Piemonturile Transilvaniei, şi anume la poalele muntelui Heniu, cel mai înalt vârf (1611 m) din munţii Bârgăului. Are în componență un singur sat: Ilva Mică.

În documentele vremii, localitatea este menţionată sub următoarele denumiri: Ilva (1576-1577), Ilova (1601-1686), Illva (1687-1764), Illua (1723), Illoa (1735), Illova Mikio (1771), Ilva-mika sau în ungureşte Kis-Ilova (1808), Ilva-Mică, în ungureşte Kis Ilva (1803).

În prezent se folosesc doar formele Ilva şi Ilua. În timpul stăpânirii maghiare, prin influenţa administraţiei şi a comanduirii, localitatea era cunoscută sub denumirea Kisilva. Locuitorii satului se numesc ilvani, iloani sau iluani. Etimologia, este de părere N. Drăganu, pare a fi de origine slavonă: il=lut, lutoasă + sufixul - ova, ceea ce s-ar traduce prin Vale lutoasă. Trebuie menţionat faptul că toate localităţile dispuse de-a lungul văii Ilva, poartă acest nume Ilva Mică, Leşu Ilvei, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare şi Lunca Ilvei.

Referitor la denumirea Ilva Mică şi Ilva Mare este interesant de menţionat faptul că Ilva Mică este mai veche decât Ilva Mare. În vreme ce Ilva Mică este atestată documentar din 1552, denumirea Ilva Mare apare abia în 1751 (1761?) sub forma Ilova Mari.

Există şi o legendă referitoare la întemeierea comunei, cunoscută doar de bătrânii satului, din care reiese că vârsta comunei ar fi de cca 600 de ani. Deci anul înfiinţării comunei ar fi cuprins între 1330-1338. Din legendă reiese că vatra satului a fost iniţial pe pârâul Ili, apoi s-a mutat la confluenţa Ilvei cu Someşul, în locul numit "Poiană"- azi Văleni.

Ilva Mică a făcut parte din districtul românesc al Văii Rodnei. Mai târziu va face parte din cele 44 de comune militarizate ale Regimentului II de graniţă. Ostaşii acestui regiment, numiţi ''cătanele negre'', de la sumanele

(căput) pe care le purtau, se vor remarca în lupte precum cea de la Arcole împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte, care va rosti cuvinte de admiratie la adresa vitejiei şi curajului ''cătanelor''.

În 1907-1909 este construită fabrica de cherestea şi linia ferată cu ecartament îngust dintre Ilva Mică şi Lunca Ilvei. Tot la începutul secolului XX este construită linia ferată Ilva Mică-Rodna Veche, iar între 1936 şi 1938 linia ferată Ilva Mică - Vatra-Dornei, linie care a realizat prima legatură între Bucovina şi Nordul Transilvaniei. Situată pe un traseu muntos deosebit de dificil, este una dintre cele mai importante realizări de inginerie tehnică românească. Are 75,7 km lungime, cu 9 tuneluri, 12 viaducte mari şi mici, 11 poduri mari şi 22 poduri mici. Cea mai mare diferenţă de nivel se înregistrează între staţiile Ilva Mică şi Grădiniţa (501 m).

În timpul primului război mondial au fost distruse gara C.F.R., fabrica de cherestea, precum şi locuinţele din apropiere. Din Ilva au fost chemaţi sub arme 60 de bărbaţi, dintre care 42 au murit pe câmpul de luptă.

În noiembrie 1918 s-a constituit în comună garda naţională, formată din 11 cetăţeni şi comandată de Buia Maxim. Efortul poporului român a fost încununat de marele act al Unirii Transilvaniei cu România, semnat la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia. La acest mare eveniment participă din Ilva Mică dascălul Damian Nechiti.

În amintirea eroilor căzuţi în primul război mondial, în 1935 s-a ridicat în centrul comunei un monument din granit pe a cărui placă de bronz se află gravate cuvintele: "Eroilor neamului 1914-1919, "ţara recunoscătoare".

În timpul crizei economice din 1929-1933 au loc numeroase conflicte de clasă îndreptate contra ofensivei capitalului şi monopolurilor străine. Documentele vremii atestă numeroase greve ale muncitorilor forestieri din valea Someşului, a Ilvelor, care lucrau în cadrul societăţii "Regna". Printre fabricile cuprinse de valul de greve s-a numărat şi fabrica din Ilva Mică, care a intrat în grevă de la 11 aprilie 1933. Urmare a creşterii combativităţii muncitorilor de la fabrica de cherestea este şi greva organizată în 1938, între 5 mai şi 7 iunie cu avansuri neînsemnate. Printre organizatorii Grevei amintim pe Istrate Ştefan, Marica Macedon, Marica Dumitru etc.

Dictatul de la Vena prin care României i se lua o parte din Ardealul de nord, a stârnit un val de revolte care s-au manifestat sub diferite forme.

Astfel, în ziua de 8 septembrie 1940, la Bistriţa, în Piaţa Unirii, s-au adunat 7000 de reprezentanţi ai populaţiei din judeţ, printre care şi 17 cetăţeni din Ilva Mică.

Între 1958-1971 s-a construit un nou cămin cultural, o sală de cinematograf (actualmente nefolosită), o bibliotecă comunală şi 2 biblioteci şcolare. În prezent se află în construcţie o "Casă de nunţi". După anul 2000 activitatea căminului cultural s-a relansat cu participarea unor tineri sufletişti şi talentaţi, plini de ambiţie, conştiinţă şi voinţă.

Din istoria timpului, ocupaţia de bază a locuitorilor a fost agricultura, ramură cu puţine culturi care se pretează climei comunei şi creşterea animalelor.

Fiind situată în zonă de munte, comuna Ilva Mică a fost prima din şirul de comune montane din aval de Someş şi de pe Ilva care nu a putut fi cooperativizată. Evenimentele din decembrie 1989 n-au adus prea multe shimbări economice şi sociale comunei, mai ales pentru că localitatea nu era cooperativizată.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Moara de apă;

· Buncărele şi cazematele din al doilea război mondial ;

· Biserica din 1875 ;

· Sediul vechi al primăriei;

· Câteva case ţărăneşti - Majoritatea caselor vechi, construite din lemn au un coridor în faţa numit "târnaţ", care este împodobit cu o garnitură din lemn încrustat cu modele populare. Pereţii caselor sunt împodobiţi cu farfurii de lut, icoane de sticlă şi ştergare înflorate. Mobilierul se compune de obicei din masă, pat şi "laviţă".


Personal:

Bibliotecar: Rodica Uiuiu (anul angajării 1990)


Program:

Luni - Joi: 7-11; 13-17

Vineri: 7-15

Adresa: 427095 Ilva Mică, Str. Principală nr. 825
Telefon: 0263 373485
Email: bibliotecailvamica@yahoo.com