Biblioteca Publică Matei

Biblioteca Publică Matei

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înfiinţării: 1965

Unităţi de bibliotecă: 13183


Monografie:

Sate componente: Matei (reşedinţă), Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ

Istorie locală

Comuna Matei, este situată în zona Dealurilor Lechinţei, pe cursul superior al râului Meleş.

Primii locuitori de pe teritoriul satului au fost oamenii culturii Criș, veniți din Peninsula Balcanică pe la 5850 î. Chr. Aşezare rurală dacică (mărturie numeroasele situri arheologice din localităţile Fântânele, Bidiu, Matei, Moruţ), Matei este înregistrată în documente în forme diverse: Mathe (1391), Mathefalwa (1622), Szasz Mate (1700).

Satul, locuit în permanenţă începând cu secolul al XIII-lea a fost menţionat documentar pentru prima dată în anul 1391 sub numele de Mathe, în legătură cu unul dintre moşieri, Johann de Jimbor Matei Janos. Numele localităţii provine de la fondatorul acesteia sau de la actuala Biserică Reformată, care purta hramul Sfântului Evanghelist Matei. O legendă spune că satele din jur care poartă numele „Sfânt” sunt fondate de „călugării roşii” (Cavalerii templieri) care ar fi avut o mănăstire în localitatea vecină, Strugureni. De-a lungul secolelor, satul a trecut dintr-o proprietate în alta, în documentele existente fiind menţionaţi toţi acei care au stăpânit aceste locuri.

Astăzi majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară, urmați de români și sași.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Biserica reformată datând din secolul XVII, cu clopotniţă de lemn din satul Matei. În centrul localităţii Matei se află, bine conservată, datorită unor lucrări de restaurare, Biserica Reformată, construită în stil romanic, fiind menţionată în documente pentru prima dată în anul 1493, iar între 1400- 1500 a fost transformată în stil gotic.

· Lângă biserică se află şi astăzi clopotniţa, cu un clopot ce datează din anul 1920.

· În Matei se află şi o biserică romano-catolică, construită de către Lazăr Arpad şi Janos, în memoria părinţilor lor. Deasupra primei uşi apare anul 1892.

· Castelul Haller din secolul al XVII lea, construit în stil baroc. Conacul Haller e amintit prima dată în 1615, când deja exista de o anumită perioadă de timp. În 2001, primele două încăperi ale pivniței au fost betonate pentru a se deschide magazin, odată cu modificarea treptelor și reparația ușii, de undeva au scos și un fragment arhitectonic renascentist. Într-o hartă de prin anii 1980, conacul e amintit ca având tindă barocă. Conacul a trecut și prin mâna familiei Bethlen, Karolyi, Lazăr. Azi găzduiește primăria, consiliul local și căminul cultural. Harta făcută de armata austriacă arată pe lângă el și alte construcții, dărâmate la diferite intervale de timp. În fața actualului cămin cultural a fost și o fântână arteziană, care în secolul XX a dispărut.

· Biserica reformată din satul Fântânele construită în secolul al XVII-lea

· Biserica evanghelică din Corvineşti datând din secolul al XV-lea

· Biserica din lemn din secolul al XVII-lea din satul Bidiu având hramul Cuvioasei Parascheva

· Ruinele unei biserici evanghelice din satul Moruţ

Personalităţi culturale locale

· Kabos Éva (1915-2000) - poetă. A copilărit în Matei, fiind crescută de bunicii materni, mama ei decedând la naşterea Evei. A publicat poezii în diferite reviste literare (Ellenzék, Keleti Újság, Pásztortűz, Hölgyfutár, Havi Szemle, Déli Hírlap). Fiind de viţă nobilă, a putut publica doar până în anul 1943, după care a fost interzisă, ea aflându-se la domiciliu forţat la Târgu- Mureş.

· Ioan Pop Papiu (1836-1902) - născut la Corvineşti. Preot, ilustru cărturar, cu studii la Viena, vorbea şapte limbi, a scris 16 cărţi, dintre care amintim: Abecedar, Legendar, Gramatica Limbii Române, şi o lucrare pierdută despre tatăl său, preotul din Noieni.

· Vasile Grigore Borgovan (1850-1923) - din Corvinești. A scris 30 de lucrări de pedagogie şi manuale şcolare, fiind admirat de Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu, George Bariţiu. Printre cei care l-au remarcat s-a numărat şi I. L. Caragiale, care îl ironizează în schiţa cu acelaşi nume, numindu-l ,,Un pedagog de şcoală nouă”.

· Onişor Victor şi soţia Maria - care avea studii superioare la Viena, vorbea cinci limbi străine, a tradus în limba română romane ca: ,,Duet” de Conan Doyle sau romanele lui Jules Verne. Soţul Onişor Victor, avocat,

reprezentant al românilor năsăudeni, la Viena, în timpul ocupaţiei austroungare. A fost vizitat de mari personalităţi la moşia sa din Noieni  (Corvineşti), printre care Octavian Goga, Emil Panaitescu, Nicolae Iorga şi Aurel Vlaicu. Actuala denumire a localităţi Corvineşti se datorează lui Victor Onişor, începând din anul 1927.

· Ioan Moldovan (1913-1939) - născut în Corvineşti. Poet, în perioada interbelică, a Clujului. Scrie un volum de poezii ,,Sbor peste ape”. Moare tânăr, la 26 ani (de T.B.C.). Din această familie îşi are originea şi regretatul actor Ovidiu-Iuliu Moldovan.


Personal:

Bibliotecar: Ileana Kotfas (anul angajării 1990)


Program:

Luni - Vineri: 8-16


Adresa: 427135 Matei, str. Principală nr. 94
Telefon: 0263 275144
Email: kotfasz@yahoo.com