Biblioteca Publică Mărişelu

Biblioteca Publică Mărişelu

Anul înfiinţării: 1965

Unităţi de bibliotecă: 9787


Monografie:

Sate componente: Mărișelu (reședință), Bârla, Domnești, Jeica, Măgurele, Nețeni și Sântioana

Istorie locală

Descoperirile arheologice arată că aceste locuri au fos populate înca din perioada romană, dovadă fiind siturile arheologice din localităţile Bârla, Jeica, Domneşti, Mărişelu menţionate în lista monumentelor istorice ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

Aşezarea apare sub diverse denumiri de-a lungul timpului: Nagyfalu, Magna Villa, Nușfalău. Cea mai timpurie ştire documentară despre localitate datează din 1243 când regele Bela al IV-lea a donat unui nobil un loc de 20 de zile de arat aflat în satul Nagyfalau. În 1332 aşezarea figurează în registrul de dijme papale, ceea ce dovedeşte existenţa unei comunităţi catolice de saşi.

În anul 1529 cetatea Bistriței, împreună cu cele 50 de sate care făceau parte din domeniul acesteia, între care se afla şi Mărişelu au intrat în stăpânirea domnului Moldovei Petru Rareş. Fiul său, Iliaş Rareş a moştenit de la tatăl său posesiunile transilvănene. Cum saşii nu se împăcau să conviețuiască alături de români, se pare că domnul Moldovei Iliaş Rareş (1546‐1551) a luat măsuri represive împotriva lor.

Preoții saşi sunt menționați la Mărişelu în anul 1550. Prin anul 1602, ca urmare a luptelor cu armata generalului Gheorghe Basta, Bistriţa şi satele săseşti au avut de suferit, fiind depopulate iar comunitatea săsească din Mărişelu a scăzut tot mai mult iar cea românească s-a dezvoltat.

Preoţii saşi, dar şi comunitatea în sine, vor părăsi Mărişelul pentru totdeauna în anul 1603 sau 1604. Acest lucru îl aflăm în mod lămurit de la nişte evidenţe de cult săsesc în care se spune : „Din acel timp a încetat această parohie (săsească), fiindcă satul a fost ocupat de valahi (români)”. Odată cu plecarea saşilor, localitatea Mărişelu va trece de sub jurisdicţia districtului de Bistriţa sub jurisdicţia districtului de Năsăud. Astfel că românii trăitori pe aceste meleaguri nu-şi uită credinţa drept măritoare ortodoxă şi astfel în anul 1611 construiesc o biserică de lemn, ce se afla aproximativ în dreptul fostei biserici luterane, peste râul Şieu. Biserica a fost construită de săteni, iar pământul pentru amplasarea ei îl primesc de la „guberniul Transilvaniei” (guvernatorul Transilvaniei).

În 1621 magistratul Bistriţei permite aşezarea în comunitate a unor familii venite din Moldova.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Biserica de lemn din satul Mărișelu - pe la anul 1770, parohia Mărişelu apare în acte prin construcţia unei biserici din lemn, ce primeşte ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Construcţia era din lemn de stejar dăltuit şi lucrat manual. Actuala biserică păstrează câteva din acele grinzi, ca mărturie peste veacuri. În incinta bisericii a luat naştere un muzeu ce cuprinde colecţii de obiecte bisericeşti vechi precum cruci, icoane, sfeşnice, chivote, cădelniţe, potire, prapori, veşminte preoţeşti şi diaconeşti, prescurnicere, vase pentru anafura, linguriţe pentru împărtăşanie, strane la care cântau foştii cântăreţi ai bisericii, clopote, precum şi nenumărate cărţi bisericeşti foarte vechi ce slujeau preoţilor şi diecilor pentru rânduiala bisericească.

· Biserica de lemn din satul Măgurele - construită în anul 1894 de către meșteșugarul lemnar Ioanuțiu Marcu și fiul acestuia Toma Marcu, din Deda, județul Mureș, sub îndrumarea preotului Ioan Pop și cu ajutorul credincioșilor. Biserica este construită din lemn cu temelie din piatră și are forma bisericilor românești.

· Biserica evanghelică din satul Jeica

· Monumentul Eroilor din Jeica

· Monumentul Eroilor din Măgurele

· “Masivul de sare” - în loc. Domneşti. Rezervaţie geologică cu suprafaţa protejată - 5 ha;

· "Râpa cu Păpuși" de la Domneşti - rezervaţie geologică protejată, ce se întinde pe o suprafaţă de 2 ha şi cuprinde depuneri minerale cu forme expresive de păpuşi ruseşti, de unde îi provine şi denumirea. Cele mai

expresive formaţiuni de nisip cimentat sunt "Soldatul" şi "Femeia de piatră". Acestea sunt în prezent păstrate la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Râpa cu Pâpuşi de la Domneşti are o valoare ştiinţifică

importantă, permiţând recunoaşterea şi paralelizarea straturilor şi contribuind

la descifrarea condiţiilor în care s-au depus sedimentele.


Personal:

Bibliotecar: post desființat


Adresa: 427150 Mărișelu, str. Principală nr. 12
Telefon: 0263 272710
Email: primaria.mariselu@yahoo.com