Biblioteca Publică Monor

Biblioteca Publică Monor

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înființării: 1960

Unităţi de bibliotecă: 9789


Monografie:

Sate componente: Monor (reședință) și Gledin

Istorie locală

Comuna Monor, de veacuri centru subzonal agricol, administrativ şi cultural, este aşezată în partea de sud-est a judeţului Bistriţa-Năsăud, pe cursul superior al râului "Luțu", la poalele Munţilor Călimani, în partea de sud-vest, în zona de tranziţie dintre Podişul Transilvaniei şi Piemontul Călimanilor, pe un relief de dealuri mijlocii şi înalte.

Viaţa umană pe teritoriul comunei şi în împrejurimi este confirmată de vestigiile arheologice înca din neolitic. Viaţa continuă şi în epoca bronzului şi se amplifică în perioada dacică. După retragerea romană în perioada migraţiunii popoarelor, prin aşezarea sa ferită, zona Monorului a fost intens populată, oferind scut şi adăpost în momentele de restrişte pentru cei din câmpie. Centru agricol, administrativ şi cultural, pentru satele de pe valea Şieului şi a celor învecinate din judeţul Mureș, iar prin poziţia sa geografică a fost şi Comuna Monor a fost încă din perioada medievală, un important rămâne o punte de legatură între Valea Şieului şi Valea Mureşului până în depresiunea Reghinului.

Extinderea dominaţiei ungare la sfârşitul secolului al Xl-lea şi colonizarea saşilor în jurul anului 1200, au găsit aici o străveche aşezare românească care a fost transformată în domeniu feudal, moştenit şi reîmpărţit între nobilii din familiile Lesenczi, Banffy şi Kemeny.

Prima atestare documentară ce s-a păstrat este actul întocmit la 14.12.1319 de Capitlul din Alba-Iulia, prin care se confirma împărţirea moşiilor aflate în 17 sate între fiii lui Dionisie de origine română, Monorul şi Gledinul revenindu-i lui Toma. Aici s-a aflat mănăstirea cu numele „Obursie dictum". Pe timpul episcopului Grigore Maior aparținea neuniților. În anul 1764, pentru a scăpa de exploatarea feudală, locuitorii Monorului şi-au răscumpărat pământurile de la nobilii din familia Banffy şi au intrat în regimentul II de graniţă, Monorul fiind sediu de companie. Şi totodată a fost înfiinţată şi Şcoala trivială pentru toţi copiii din această zonă numită "După târg". Pentru faptele de vitejie ale grănicerilor monoreni, localiatatea a fost recompensată de către regimul austro-ungar cu păduri şi păşuni în munţii Călimani .

Între cele două războaie mondiale, Monorul s-a afirmat din punct de vedere economic, prin dezvoltarea agriculturii: cultivarea cerealelor, a plantelor prăşitoare, a pomilor fructiferi şi a viţei de vie, creşterea animalelor, dar mai ales se dezvoltă oieritul bazat pe păşunile alpine din Munţii Călimami, obţinute în timpul regimentului de graniţă.

După anul 1948 Monorul ca toată ţara a intrat pe făgaşul transformărilor dictate de regimul comunist. Pământurile şi animalele au fost confiscate şi locuitorii siliţi să se înscrie în CAP-uri, proces încheiat în 1962 când comuna a fost declarată cooperativizată.

După revoluţia din 1989, Monorul a revenit la vechea formă de proprietate şi în decurs de câtiva ani efectivele de animale s-au dublat, mai ales cele de bovine.

Obiective de interes cultural şi turistic

· Muzeul Memorial Teodor Tanco, inaugurat și condus, chiar și în prezent, de marele cărturar, la o venerebilă vârstă;

· Schitul "din tufe" de la Monor;

· Capela Sfântul Pohomie de la Gledin;

· Monumente ale eroilor din Monor şi Gledin;

· Biserica ortodoxă din satul Gledin;

· Biserica ortodoxă din satul Monor;

· Rezervația naturală "Vulcanii Noroioși (2 ha);

Personalităţi culturale locale

· Sfântul Phomie de la Gledin (1675 Gledin - 1724 Lavra Pecerska, Ucraina, în pribegie). Pahomie, fiul unor ţărani iobagi din satul Gledin, care şi-a început învăţătura de carte la şcoala mănăstirii din Monor, a ajuns, cum sublinia marele nostru savant Nicolae lorga, "cel mai însemnat în ce priveste cultura dintre arhifreii Moldovei acelui timp".

· Iacob Stamati - Mitropolit al Moldovei (21 iunie 1792 Gledin - 9 martie 1803) - strănepot al lui Pahomie

· Dr. Paul Tanco (1843-1916) - primul doctor în matamatică din România. În istoria matematicii sunt citate 7  studii publicate de renumitul profesor doctor Paul Tanco. În timpul studiilor la Viena face parte din conducerea societăţii literale-sociale "România" ca secretar, alături de Mihai Eminescu, Ion Slavici, Constantin Moisil.


Personal:

Bibliotecar: Ana Aurora Roiban (anul angajării 2001)


Program:

Luni - vineri: 8-16


Adresa: 4271750 Monor, str. Principală Nr. 254
Telefon: 0263 261852
Email: bibliotecamonor@yahoo.com; ana.aurora@yahoo.com