Biblioteca Publică "Ion Pop Reteganul" Rodna

Biblioteca Publică "Ion Pop Reteganul" Rodna

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înființării: 1964

Unități de bibliotecă: 20861


Monografie:

Sate componente: Rodna (reședință), Valea Vinului

Istorie locală

Ca vechime documentară, Rodna este atestată la 1235, dar minele rodnene au fost cunoscute şi pe vremea dacilor, existând ipoteze că aceste locuri au fost locuite încă din neolitic.

Rodna a fost comună cu administraţie proprie. În perioada Regimentului II de Graniţă Năsăudean, a fost sediu de companie unde era staţionat ofiţerul companiei. Ulterior a fost sediu de plasă, iar după 1945, regiunea înconjurătoare a primit, pentru puţin timp, denumirea de Regiunea Rodna, cu sediul la Bistriţa.

Concomitent cu activitatea minieră, care în trecut era exercitată de străini aduşi din diferite zone al Imperiului Austro-Ungar şi într-o mai mică măsură de localnici, principala activitate era cultivarea pământului şi creşterea animalelor, munţii pe care oamenii locului îi stăpâneau din antichitate le ofereau condiţii prielnice pentru creşterea animalelor. Pe lângă aceste două activităţi, locuitorii Rodnei se mai ocupau şi cu exploatarea lemnului din bogatele păduri înconjurătoare, mai mult până prin 1839 se ocupau şi cu plutăritul, transportând pe calea apelor buşteni şi scânduri până în Ungaria.

Obiective de interes cultural și turistic

  • Biserica ortodoxă din satul Rodna
  • Ruinele bisericii "Sfânta Maria" din satul Rodna, bazilică romanică datând de la începutul secolului al XIII-lea. În anul 1764 Maria Tereza donează grănicerilor rodneni spaţiul cuprins de jur-împrejurul ruinelor bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea (din care, în urma distrugerilor cauzate de ivazia tătarilor din 1285, se mai păstrează un portal şi unul din cele două turnuri dinspre sud), în apropierea căreia autohtonii români au ridicat, la începutul secolului al XIX-lea, o frumoasă biserică greco-catolică, sfinţită în anul 1825.  
  • Parcul Național Munții Rodnei
  • Rezervația naturală "Poiana cu narcise"
  • Muzeul de Etnografie și al Mineritului din satul Rodna. Prezintă dăinuirea rodnenilor pe aceste meleaguri, viaţa și activităţile desfăşurate de-a lungul timpului. Activitatea de strângere a urmelor trecerii oamenilor pe aceste locuri a fost începută prin anii 1959-1960 de profesoara Hegedus Terezia Elena împreună cu elevii şcolii din Rodna, amenajând totul într-o sală de clasă. Cel care s-a implicat în crearea unui adevarat muzeu a fost Leontin Silvestru Mureşianu. Prin amenajarea fostei clădiri a închisorii de la Rodna, s-a putut trece la organizarea materialului adunat. Aranjarea muzeului a fost terminată în 1973, primind numeroşi vizitatori, localnici, din ţară şi din străinătate. Mureşianu a fost sprijinit în adunarea unor obiecte şi aranjarea lor de catre profesorul Liviu Păiuş. În anul 1991, prin contribuţia financiară proprie, dr. Alexandru Năşcan a achiziţionat de la urmaşii pictorului rodnean, trăitor la Arad, Florian Mureşianu, 13 tablouri în ulei şi 64 desene ilustraţii la poeziile lui George Coşbuc, pe care le-a donat muzeului. Muzeul dispune de peste 1200 obiecte vechi de minerit, fotografii reprezetând grupuri de mineri din 1912-1920. Sunt adunate obiecte de mobilier care au aparţinut academicianului Florian Porcius precum şi principalele lui lucrări.
  • Casa Scriitorului din satul Valea Vinului
  • Cetatea Rodna. Cetatea a fost construită în secolul al XIII - lea, pentru a face parte din sistemul defensiv din nord-estul Transilvaniei şi pentru a opri invaziile din acele vremuri ale tătarilor, precum şi pentru a sta în calea intervenţiilor militare dinspre Moldova. Din măreţia vechii cetăţi astăzi nu a mai rămas decât o parte din ziduri. În perimetrul cetăţii se păstrează şi ruinele unei vechi mănăstiri dominicane.

Personalități culturale locale

  • Florian Porcius (n. 16/28 august 1816, Rodna, Districtul Năsăud - d. 17/30 mai 1906, Rodna, Judeţul Bistriţa-Năsăud): A fost un botanist român, membru titular al Academiei Române. Descendent dintr-o familie de ţărani săraci, a fost crescut de bunicul său, preotul greco-catolic Gherasim Porcu (latinizat Porcius) al cărui nume l-a moştenit prin adopţiune. A urmat (1827- 1831) cursurile Şcolii militare normale cu limba de predare germană din Năsăud, apoi liceele din Blaj şi Cluj. În 1836 era învățător în Rodna-Veche. În anul 1844 obţine o bursă de la „fondul grăniceresc” pentru a studia la Institutul pedagogic din Viena, timp de 2 ani. A ocupat diverse posturi administrative la Reteag, Beclean, Sălişte, Rodna şi Năsăud, ajungînd, în 1867 vicecăpitan (subprefect) al districtului Năsăud. În 1877 s-a pensionat din calitatea de preşedinte la „Sedria orfanală” a jud. Bistriţa-Năsăud, înfiinţată încă din 1867. Pentru apărarea drepturilor naţiunii române din Transilvania, a fost în audienţă (1848) la Împăratul Austriei, fapt ce i-a atras arestarea şi deportarea la Cluj, pe timp de un an, din partea autorităţilor revoluţionare maghiare. Membru al Academiei Române (1882).

Personal:

Bibliotecar: Rodica Stela Boșca (anul angajării 2007)


Program:

Luni - Vineri: 8-16


Adresa: 427245 Rodna, str. Principală nr. 756
Telefon: 0263 377010
Email: stelabosca@yahoo.com