Biblioteca Publică Şanţ

Biblioteca Publică Şanţ

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înființării: 1961

Unităţi de bibliotecă: 8887


Monografie:

Sate componente: Șanț (reședință) și Valea Mare

Istorie locală

Sub numele de ,,Rodna Nouă”, a fost desemnat de-a lungul vremurilor,tărâmul situat între Izvoarele Someşului Mare şi cele din partea vestică a judeţului Bistriţa-Năsăud. Descoperirile arheologice dovedesc existența așezărilor umane în zonă încă din perioada preistorică.

Comuna Şanţ a fost înfiinţată în jurul anului 1600, la început fiind un cătun al comunei mamă Rodna Veche, iar din 1773 este atestată documentar ca o comună de sine stătătoare, sub denumirea de Rodna Nouă şi apoi Şanţ (din 1925 prin legea "Reorganizării Administrativ Teritoriale" promulgată prin decret regal). Numele de Şanţ i-a fost dat de latinescul “fo satum” ceea ce înseamnă val de pământ, denumire ce provine de la “şanţurile şi întăriri” construite pe aceste locuri împotriva năvălitorilor şi pentru stabilirea graniţei de-a lungul râului Cobaşel, afluent al Someşului Mare.

În anii 1935-1936, profesorul Dimitrie Gusti și echipele sale de cercetători au organizat două astfel de campanii de documentare la Sanţ, în urma căruia s-a realizat filmul ,,Satul Șanț”.

Încă de la inaugurarea Muzeului Satului din Bucureşti găsim casa ţărănească din comuna Sanţ, aparţinând unui membru al familiei Grapini.

Unicul teatru nescris din țară a fost descoperit tot de profesorul sociolog Dimitrie Gusti, în comuna Șanț, cu care și astăzi locuitorii săi se mândresc și colindă întreaga țară.

Obiective de interes cultural și turistic

·  Parcul Național Munții Rodnei

·  Comuna Şanț - Tabăra Valea Blaznei

·  Teatrul nescris - Constantin Iugan

· Biserica ortodoxă din comuna Șanț. Datează din 1906, cu o arhitectură deosebită creată de renumitul arhitect austriac H. G. Rudolf Adllaf şi cu un iconostas de o valoare inestimabilă, pictat de celebrul Octavian Smighelschi.

·  Casa muzeu Pamfiliu Grapini. S-a realizat prin reabilitarea celei mai vechi clădiri din localitatea Şanţ (1860), casă a părintelui Pamfiliu Grapini, care a fost ctitorul bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din comuna Şanţ (1903- 1906). Aici se găsesc mărturii ale ocupaţiilor, tradiţiilor şi obiceiurilor care au dispărut de-a lungul anilor.

Personalități culturale locale

·  Pamfiliu Grapini: unul dintre reprezentanții neobosiţi ai invăţăturii şi drepturilor poporului din care s-a născut, ai nevoii sale de libertate, cultură şi civilizaţie.

Tradiţii culturale şi folclorice

Comuna Șanț este şi izvorul unor tradiţii culturale şi folclorice, care prin bogăţia şi frumuseţea lor au stârnit de-a lungul timpului interesul unor personalităţi din domeniul cultural. În perioada interbelică ministrul culturii Dimitrie Gusti - primul cetăţean de onoare al comunei Şanţ - a acordat o importanţă deosebită cercetării obiceiurilor şi tradiţiilor din comună pentru că a descoperit un folclor "nepoluat" de influenţele altor popoare. Viața culturală a locuitorilor din aceste locuri este consemnată în cele trei monografii scrise de fii ai satului, precum şi în studiile făcute de echipa de sociologi condusă de ministrul culturii Dimitrie Gusti în perioada interbelică.

La prima cercetare sociologica, în anul 1935, s-a realizat filmul “Sanţ-1935” film care a cuprins şi obiceiurile de nuntă. Tot in aceeasi perioadă (1936), la Bucureşti a avut loc inaugurarea Muzeului Satului, în care se află expusă şi o gospodarie ţărănească din comuna Sanţ, care reflectă gustul artistic şi dragostea de frumos şi util al şănţenilor.


Personal:

Bibliotecar: Steluţa Lupşan (anul angajării 1991)


Program:

Luni - Vineri: 8-16


Adresa: 427285 Șanț, str. Principală nr. 92
Telefon: 0263 379007
Email: stelutalupsan@yahoo.com