Biblioteca Publică Uriu

Biblioteca Publică Uriu

Anul înființării: 1964

Unități de bibliotecă: 12047


Monografie:

Sate componente: Uriu (reședință), Cristeștii Ciceului, Hășmașu Ciceului, Ilișua

Istorie locală:

Aşa cum menționează documentele vremii, istoria celor patru sate, care intră în componenţa comunei, este strâns legată de Cetatea Ciceului – spaţiu distinct al Transilvaniei, cu o istorie atât de dramatică înscrisă într-un timp multisecular “simbol al vechimii, continuităţii şi unităţii româneşti pe aceste meleaguri“. Documentele atestă existenţa acestor localităţi la începutul secolului al XIV-lea (1332-1333), dar putem spune cu certitudine că aşezările au fost locuite încă din perioada daco-romană, mărturie fiind Castrul roman de la Ilişua şi toponimul Orazele (urmă de oraş roman).

Făcând parte din unul dintre cele mai mari şi mai frumoase domenii feudale din Ardeal, cel al Cetăţii-Ciceului, satele comunei au parcurs istoria acestui domeniu, fiind stăpânite pe rând de voievozi şi nobili, apoi de regi,

Matei Corvin dăruind cetatea şi domeniul ei (inclusiv satele comunei) lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (probabil pe la 1467). Pe la 1553 - când Ciceul intră în stăpânirea habsburgică, satele noastre sunt donate nobililor refugiaţi din faţa turcilor în Transilvania.

La vremea respectivă locuitorii Uriului, Cristeştiului, Ilişuei şi Hăşmaşului se ocupau cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Cei din Uriu şi Cristeştii-Ciceului fiind renumiţi şi prin cultivarea viţei de vie, iar cei din Ilişua si Hăşmaş prin plantarea de pomi fructiferi. Locuitorii aveau la îndemână un pământ destul de fertil pe lunca Someşului şi a văilor, păşuni mănoase, lemnul pădurilor din apropiere etc. În satele Cristeşti şi Ilişua fiinţau mori cu două pietre, iar pe Someş treceau plute cu poveri de grâne şi din mai multe sate, printre care Uriu şi Cristeşti.

Aşezările comunei cunosc o dezvoltare continuă în ciuda atâtor invazii şi nenorociri de care vor avea parte şi în continuare: 1602 - trupele generalului Basta; 1661 - (vara) satele comunei sunt devastate de tătarii şi turcii conduşi de Ali-Paşa ; 1704 - (ianuarie) - sunt prezente trupele baronului austriac Tiege; 1717 - aşezările comunei aproape pustiite de tătari; 1830 - a bântuit de trei ori holera în cadrul acestor aşezări. Școlile sunt atestate documentar încă din secolul al-XVII-lea (1622) - funcţionând pe lângă biserici la început, apoi în continuă şi rapidă dezvoltare, încât pe la 1715, şcoala din Cristeştii-Ciceului avea subordonate şcolile din Reteag, Coldău, Uriu, Ilişua, iar în secolul al-XIX-lea funcţionau şcoli de stat şi şcoli confesionale în limba română şi limba maghiară.

Bisericile sunt menţionate încă din secolele XIV şi XV, pentru ca în sec. XVII şi XVIII, majoritatea dintre ele să fie devastate şi arse de către tătari şi turci. Cele mai vechi construcţii bisericeşti existente şi în prezent în comună sunt de la 1825 (biserica reformată din Ilişua) şi biserica romano-catolică din Cristeştii-Ciceului (1860).

Comuna se poate mândri cu bibliotecile, formate şi dezvoltate pe lângă conacele boiereşti din satele Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Uriu. Cea din Cristeşti a familiei Torma este menţionată în documentele vremii - drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania. De altfel, unul dintre membrii familiei, pe nume Karoly Torma, născut în 1829, a devenit la vremea lui “cel mai de seamă epigrafist al Daciei” şi a donat oraşului Dej o bibliotecă de peste 2000 de volume vechi, documente ce datează de prin 1236. Pentru meritele sale stiinţifice, după 1864 devine membru corespondent al mai multor universităţi din Italia, Germania şi Ungaria, iar din 1882 - membru de onoare al Academiei Române.

La sfârşitul sec. al-XX-lea comuna cunoaşte o dezvoltare mai rapidă, creşte populaţia, numărul gospodăriilor şi avuţia acestora, mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Obiective de interes cultural și turistic

· Biserica romano-catolică din satul Cristeştii Ciucului, construcţie din secolul al XIV-lea, monument istoric

· Biserica reformată din satul Uriu, construită în sec. XIV-XV în stil gotic din piatră dură, sat Uriu

· Conacul din Cristeşti al familiei Torma este menţionat în documentele vremii drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania.

· Conacul familiei Hye din satul Ilişua.

· Castrul roman de la Ilişua

· Conacul familiei Csiktusnadi Betheg

· Lacul „Kendertau” (camping şi pescuit).


Personal:

Bibliotecar: post vacant


Adresa: 427365, Uriu, Str. Principală, nr. 316
Telefon: 0263 348100
Email: primaria_uriu@yahoo.com