Biblioteca Publică Zagra

Biblioteca Publică Zagra

Servicii oferite publicului:

· Împrumut la domiciliu pentru adulți și copii

· Sală de lectură

· Acces gratuit la Internet

Anul înființării: 1964

Unități de bibliotecă: 10180


Monografie:

Sate componente: Zagra (reședință), Alunişul, Perișor, Poienile Zagrei, Suplai.

Istorie locală

Cele mai vechi urme materiale pe teritoriul comunei sunt din epoca neolitică 4500-2500 înainte de Hristos. După cum arată descoperirile arheologice din această zonă a Transilvaniei, aici era fixată granița de nord a Imperiului Roman a Provinciei Dacia Pomlissemis: Cașeiu-Ilișua-Spermezeu- Zagra-Năsăud-Livezile-Orheiul Bistriței-Domnești-Monor-Brîncovenești.

Comuna Zagra făcea parte din acea fâșie de 10-15 Km spre zona dacilor liberi, care era controlat de trupele romane din castrele de graniță care aveau fortificații si pe dealurile Suplaiului.

La Zagra a fost reședința Companiei XI Grăniceri în care au intrat satele Zagra, Poieni, Găureni, Suplai și pentru anumite perioade și Mititeiul și Mocodul. Grănicerii au luptat pentru interesele habzburgilor plătindu-și cu prea mult sânge libertatea. Din rândul grănicerilor de pa Valea Zagri s-a ridicat maiorul (Matiah Moth) Matei Mot, stegarul Toader Rău și sergentul Gavriliu, care în lungile războaie purtate de imperiu s-au remarcat în luptele de la podul Arcole unde ei au luptat sub stindardul cătanelor negre cu inscripția Virtus Romana Redivivași au înfruntat pe marele Napoleon, strategul acelor timpuri. După trei zile de atacuri repetate a exclamat că dacă ar avea asemenea ostași (români) ar cuceri lumea.

Zagra a avut o strălucită pleiadă de înaintași, care s-au afirmat în viața științifică sau culturală, în spațiul public, prin atașamentul pentru locurile natale printr-o strălucită operă și activitate.

Un micromedalion ar cuprinde pe Basiliu Bașotă, Ioan Corbu, Victor Corbu, poetul țăran Ipate Dâmbu, Nicolae Drăganu, Ioan Găvrilaș, Ioan Marian, Iuliu Morariu, Victor Onișor și marea personalitate a revoluției de la 1848/1849 Atanasie Moț Dâmbu.

Apariția și răspândirea așezărilor omenești pe Valea Zăgrii datează de epoci îndepărtate (urme neolitice, dacice, romane). Cel mai vechi document, care din păcate nu se păstrează, în care se menționează numele localității Zagra, este cel din anul 1245, se păstrează însă documentul din 1440. Poienile Zagrei este menționată ca localitate în 1548, iar în 1695 satele Găureni și Suplai.

Numele satelor din Valea Zăgrii sunt în legatură cu poziția, aspectul sau o altă particularitate a locului; peste deal (Zagra), poiana-poieni (Poienile - Zagrei), găureni (Găureni - Alunișul), sub plai ( Suplai) Zagra, Poienile, Suplaiul și Alunișul se remarcă, ca puternice așezări încă din evul mediu. Ele participă la revolta Districtului Românesc din anii 1755- 1762 împotriva magistratului bistrițean.

În timpul regimului militar de graniță (1764-1851), Zagra a fost sediul Companiei a XI - a, care participă la revolta din 10 mai 1763. Alături de eroul martir Tănase Tudoran, Man Grigore a fost executat prin spânzurătoare, iar Ioan a Petri, Dâmbu Alexa, Vasile Zinveli și Samoilă Finigar au fost pedepsiți la bătaia cu vergi.

Revoluția de la 1848/1849 marchează unul dintre cele mai importante momente ale istoriei moderne. Acum se remarcă o figură importantă a grănicerilor zăgreni și anume locotenetul Atanasie Moț Dâmbul – luptător pentru apărarea drepturilor românești din satele ținutului Chioarului - Maramureș. Acest ilustru luptător a fost supranumit de posteritate „Craiul Munților Țibleș”.

O semnificație aparte o are participarea locuitorilor Văii Zăgrii la cele două războaie mondiale. Peste 300 de zăgreni au luptat pe fronturile de luptă din care peste 100 nu s-au mai întors, căzând la datorie.

În 1918, jertfele lor au fost încununate de realizarea Marii Uniri și de participarea reprezentanților la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Pentru Unire au votat Nicolae Drăganu și Victor Onișor din Zagra, iar pe Câmpia Libertății, delegația locuitorilor Văii Zăgrii a fost condusă de țăranul locotenent din Poienile-Zagrei, Liviu Rusu.

În primul război mondial au luptat peste 300 de zăgreni pe fronturile din Serbia și Galiția, din care 74 nu s-au mai întors: morți și dispăruți. În memoria lor, în 1934 prin grija primăriei s-a ridicat monumentul din piața satului. Din cei mobilizați în al II-lea război mondial 15 au murit pe front la Cotul Donului. După cel de al doilea război mondial în perioada regimului comunist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a regimului comunist al lui Ceaușescu, comuna a rămas necooperativizată, dar i s-au impus contribuții obligatorii la produse agricole (cote), acest lucru ducând la sărăcirea populației și la plecarea populației tinere spre zonele industriale din județ sau țară.

Obiective de interes cultural și turistic

· Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Zagra, construită în 1698, monument istoric

· Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Suplai, construită în anul 1711, monument istoric

· Biserica ortodoxă din Poienile Zagrei, construită în anul 1904

· Biserica ortodoxă din Zagra, construită în anul 1924

· Biserica ortodoxă din Suplai

· Rezervația naturală "lacul Zagra" (1 ha)

 


Personal:

Responsabil de bibliotecă: Floarea Man Lup


Program:

Luni - Vineri: 8-16


Adresa: 427385, Zagra, Str. Principală nr. 132
Telefon: 0263 384212
Email: biblioteca.zagra@yahoo.com