CASA ASOCIAŢIEI MESERIAŞILOR DIN BISTRIŢA, „BISTRITZER GEWERBEVEREIN”, AZI CENTRUL CULTURAL MUNICIPAL „GEORGE COŞBUC” BISTRIŢA

Data: 28.01.2014

CASA ASOCIAŢIEI MESERIAŞILOR DIN BISTRIŢA, „BISTRITZER GEWERBEVEREIN”, AZI CENTRUL CULTURAL MUNICIPAL „GEORGE COŞBUC” BISTRIŢA

 

Localitatea: Bistriţa
Adresa: str. Albert Berger, nr. 10

Scurtă descriere

Cladirea amplasata pe santul fortificatiei medievale in vecinatatea fostei Portite a Broastelor, ocupa o parcela cu axul lung paralel cu zidul de incinta. Este o constructie pe trei niveluri (S+P+1) de plan dreptunghiular compact, realizata dupa planurile arhitectului vienez Paul Brang, cel care a castigat si concursul pentru edificiul gimnaziului evanghelic, cu fatade pe toate laturile. Datează din anul 1895.

Fatada principala situata pe latura de est, simetrica, are partea centrala intr-un rezalit subliniat de frontonul triunghiular si scara de acces marginita de balustrada din fier sustinuta de cate doi stalpi de sectiune rectangulara. La nivelul parterului rezalitul are trei deschideri incheiate in partea superioara in arc semicircular, usi cu doua canaturi si supralumina, cu tamplaria modernizata. Flancurile si intervalele dintre deschideri sunt marcate prin pilastri canelati, cu capiteluri dorice. La nivelul etajului este amplasat un balcon cu balustrada din stalpi si balustri, spre care se deschide usa flancata de ferestre tripartite de forma dreptunghiulara inalta, deschiderile in alternanta cu pilastri. Frontonul se inalta peste cornisa ritmata de panouri dreptunghiulare in alternanta cu modilioni profilati. In timpanul frontonului este amplasat un relief care reprezinta doua personaje feminine care sustin un scut decorat cu volute si tin in mana un manunchi de ramuri.

Axele laterale cu flancurile marcate prin lesene bosate au la nivelul soclului deschiderile dreptunghiulare ale subsolului. Parterul, delimitat de subsol printr-un brau dublat de cel situat pe linia solbancului, are cate o fereastra cu partea superioara semicirculara marcate de boltari si cheie de arc. Intre parter si etaj este aplicata o banda de tencuiala de delimitare. Intre aceasta si braul de pe linia solbancului se interpune o banda de chenare dreptunghiulare si de romburi. La etaj lateralele au cate trei ferestre inalte dreptunghiulare, intercalate de pilastri canelati cu soclu in forma de diamant. Fatada vestica are si ea partea mediana intr-un usor rezalit, subliniat de un fronton treptat, decorat cu panouri dreptunghiulare si lucarne. La nivelul subsolului sunt practicate doua deschideri care deservesc restaurantul Crama veche deschisa pe acest front. La nivelul parterului se reia dispozitia deschiderilor din fatada principala, cu trei ferestre ample cu partea superioara in semicerc, intercalate de pilastri cu capiteluri dorice, in corpul central si cate o fereastra similare in axele retrase, laterale.

Fatada este flancata de doua turnuri octogonale, cu ferestre inguste, dreptunghiulare, pe laturile expuse, deasupra lor colturile sunt decorate cu masti alegorice reprezentand artele, reunite prin ghirlande. Turnuletele au acoperis independent in forma de bulb. Fatadele lungi de sud si nord se dezvolta pe trei niveluri doar pana la nivelul scenei. Fatada de sud are corpul etajat cu 9 axe continuat spre vest de alte patru axe cu demisol si parter. Segmentul etajat cu noua axe este precedat de o terasa cu balustrade din fier, cu acoperisul sprijinit pe stalpi de lemn cu doua scari de acces. Corpul etajat are axele doi si opt intr-un usor rezalit. La parter deschiderile, incheiate in partea superioara in semicerc marcate cu boltari si cheie de arc decorate cu masti, sunt delimitate prin pilastri. Deasupra arcelor continua antablamentul desfasurat in axele retrase ale fatadei principale, cu decor de panouri dreptunghiulare si rombice in alternanta. La etaj, in ax, ferestre bipartite si tripartite similare celor din fatada principala, intercalate de pilastri. Sub cornisa profilata este dispusa o friza de console si panouri decorative. Axele doi si sapte sunt incoronate de frontoane triunghiulare intrerupte care evidentiaza cele doua edicule prismatice cu acoperis in forma de bulb. Latura nordica are la nivelul soclului si parterului amplasate accese secundare, dar la nivelul etajului se pastreaza dispozitia deschiderilor din fatada sudica dar cu un decor mai discret.

Subsolul cladirii cu accese pe laturile de nord si de vest au spatiile acoperite cu bolti cilindrice si boltisoare pe sine metalice. Parterul este organizat in jurul salii de spectacole, precedata pe vest de un vestibul din care o scara conduce la intrarea in sala si doua scari laterale la etajul cladirii. Coridoare longitudinale flancheaza la parter si etaj laturile salii. Sala de spectacole are peretii ritmati de pilastri cu capiteluri compozite si la etaj de balcoanele cu parapete decorate cu motive geometrice si vegetale, reluate si deasupra scenei. Acoperisul principal, mansardat este incoronat de un edicul prismatic masiv cu lucarne circulare, colturile fiind marcate prin mici edicule cu acoperis in forma de bulb.

Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor istorice din municipiul Bistrița, Centrul istoric, Ed. Accent, 2008