ŞCOALA REGALĂ MEDIE DE FETE, AZI COLEGIUL NAŢIONAL „ANDREI MUREŞANU”

Data: 28.01.2014

ŞCOALA REGALĂ MEDIE DE FETE,  AZI COLEGIUL NAŢIONAL „ANDREI MUREŞANU”

 

Localitatea: Bistriţa
Adresa: B-dul Republicii, nr. 26

Scurtă descriere

Este o constructie dezvoltata pe patru niveluri, pe un plan in forma de L implantata la intersectia Fleischeralee cu Schneidersamm. Cladirea are frontul lung paralel cu bulevardul nou un demisol cu luminatoare dreptunghiulare, un parter care are in axul median o poarta de acces si doua intrari in axele 2 si 15 pentru personalul didactic, cele doua axe subliniate de un usor rezalit, incoronate de frontoane in arc de factura secesionista. Limita dintre parter si primul etaj este subliniata printr-un brau. La primul etaj fatada are deschideri dreptunghiulare, cu ferestre cu doua canaturi, subliniate prin chenare si solbancuri, iar pe ultimul nivel deschiderile au partea de sus semicirculara. Sub cornisa a fost amplasat un decor din ghirlande. Acoperisul in doua ape este strapuns de luminatoare in planul invelitorii.

Cladirea a fost realizata dupa un proiect al arhitecturii Ludovic Ybl, avand amenajate 10 sali de clasa spatioase cu bogate colectii de fizica chimie, istorie naturala, sala de desen, gimnastica si birouri. In partea din dreapta era situata locuinta directorului si a ingrijitorului. Partea de est era ocupata de Scoala primara de stat, cea de sud revenea Scolii civile de fete.

In 1919 scoala civila maghiara a fost preluata de catre statul roman si a devenit „Scoala civila de fete Bistrita”. In perioada interbelica aceasta a functionat sub denumirile de „Scoala medie romana de stat pentru fete”, „Scoala secundara de fete”, „Gimnaziul de fete”. Dupa reforma invatamantului din 1948 se contopeste cu Liceul Al. Odobescu si devine „Scoala medie mixta nr. 2”.

Fara a reprezenta o realizare arhitecturala de prima marime, constructia foste scoli unguresti este printre putinele edificii din Bistrita care sa fie marcata de spiritul artei 1900. Sub acest raport constructia se constituie intr-un reper istoric si de arhitectura care a impus includerea sa in categoria monumentelor de valoare locala din Lista monumentelor istorice.

Fara a suferi transformari majore in timp, imobilul ramane o constructie unitara careia in deceniul sapte a secolului trecut i-a fost adaugata inca o aripa moderna care dau actuala planimetrie in U cu o curte interioara scolii.

Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor istorice din municipiul Bistrița, Centrul istoric, Ed. Accent, 2008