Din colecţia d-lui Mircea Calu

Data: 10.12.2013

Din colecţia d-lui Mircea Calu

 

16 Iulie 1264 într-un document emis de Papa Urban al IV-lea... "numit în limba obişnuită Bistriche, Rodna"

În data de 29 decembrie 1330 rele Carol Robert acordă oraşului dreptul de Jude, la 24 aprilie 1353 rele Ludovic de Sigismund acordă dreptul de târg. La 17 august 1366 Bistriţa primeşte dreptul de a-şi alege singuri în fiecare an judele şi juraţii, oraşul dispunând acum şi de însemnele caracteristice unui asemenea statut: stemă şi pecete proprie. Sistemul de fortificare al Bistriţei a început la sfârşitul sec. XV şi a constat din: 1) un val de pământ; 2) un şanţ de apă cu lăţimea de 30-35 m şi adâncime de 2,5-3,2m;  3) un zid de incintă continuă de zidărie din piatră şi un sistem complex de turnuri şi porţi. Pe parcurul timpului, fortificaţia a primit o serie de îmbunătăţiri şi adăugiri, zidul de incintă având o înălţime de 9,5 m şi o grosime de 1,9 m. Pe traseul zidului de incintă existau:

1. zece turnuri de apărare şi anume

- Turnul Funarilor / Seilerturm

- Tunrul Tâmplarilor / Tischlerturm

- Turnul Aurarilor / Goldschmiedeturm

- Turnul Şeilarilor / Sattlerturm

- Turnul Croitorilor / Schneidererturm

- Turnul Curelarilor / Reimerturm

- Turnul Fierarilor / Schmiedgasserturm

- Turnul Măcelarilor / Fleischerturm

- Turnul Rotarilor / Wagnerturm

- Turnul Dogarilor / Fassbinderturm

2. Trei Porţi fortificate de apărare:

- Poarta Spitalului / Spitalhor fiind atribuită breslei Cojocarilor

- Poarta Lemnelor / Holzthor fiind atribuită breslei Tăbăcarilor

- Poarta Ungurească / Ungerthor fiina atribuită breslei Cizmarilor

3. Trei porţi mici:

- Poarta Broaştelor / Krotenthor

- Poarta de sub Turnul Măcelarilor

- Poarta Mică lângă Mănăstrirea Franciscană

 Porţile aveau un dublu sistem de apărare. Pe lângă fortificaţia în sine mai aveau supimentar un zid exterior cu turnuri de apărare, val de pământ şi şanţ cu apă.