Localitatea: Bistrița
Adresa: Piața Centrală, nr. 13
Scurtă descriere
Este prima dintre constructiile partial prinsa sub porticul dinspre piata care formeaza ansamblul arhitectural Sugalete. Socotita ca printre cele mai sugestive expresii ale arhitecturii civile ale goticului transilvanean, cladirea ocupa o parcela ceva mai generoasa decat cele invecinate, cu un front de 15 m. Cladire compusa din trei corpuri compun un plan in forma de U. Corpul principal format din 7 axe are in axul central al parterului un acces carosabil marcat de un portal in arc frant in al carui scut din cheia arcului este sapat anul 1480. Axele din dreapta gangului carosabil au fost prelungite inspre piata prin doua travee care formeaza porticul acoperit cu calote, stalpii galeriei fiind uniti prin arce in plin cintru. Modul de realizare a boltilor si faptul ca aceasta aripa ne se tese cu zidul fatadei dovedesc ca aceasta modificare a intervenit la mijlocul secolului al XVIII-lea, probabil dupa marele incendiu din 1758. Tot atunci a fost mutata si statuia episcopului amplasata intr-o nisa la nivelul etajului intre axele 5 si 6, adusa probabil de la unul din asezamintele monastice ale orasului. Corpul A are fatada parterului modelata de vitrinele si intrarea in spatiul comercial cu deschideri rectangulare cu tamplarie care reia tipologia vitrinelor traditionale. Etajul are ferestre cu deschideri in arc in partea superioara cu ancadramente profilate din tencuiala. Acoperisul in doua ape cu coama paralela cu fatada este intersectat cu acoperisul in trei ape al corpului cu portic la parter. In paramentul etajului cu ocazia renovarii din 1995 a fost decapat un fragment de text biblic caligrafiat cu vopsea neagra. Din gangul carosabil acoperit cu o bolta semicilindrica se realiza accesul in spatiile de la parter, prin usi simple din buiandrugi de lemn la incaperile din dreapta acoperite cu bolti semicilindrice intarite de arcuri dublou si printr-o usa marcata de un ancadrament semicircular, ulterior inzidit, la incaperile din stanga, amplu transformate. Accesul la casa preotului aflata in stanga gangului se realizeaza prin scara care conduce in casa scarii sau pe la capatul nordic al corpului printr-o scara cu o singura rampa situata la imbinarea corpului principal cu aripa laterala de pe vest a cladirii. Incaperile de la etaj au primit, in secolul al XVIII-lea bolti de factura baroca.
Aripa dinspre vest formata initial dintr-o singura travee, pe doua niveluri, a fost ulterior prelungita printr-un corp pe parter folosite ca anexe (depozite, bucatarie, sala de mese pentru personal) si care au fost construite in secolul al XVI-lea, fatada fiind subliniata de ferestre cu ancadramente dreptunghiulare si semicirculare de factura renascentista. Aripa din dreapta intrarii cuprinde un corp de cladiri cu doua niveluri, parterul folosit ca spatiu de depozitare poarta bolti semicilindrice, la etaj fiind amenajate incaperi pentru cazarea preotilor din decanat si la care accesul se face dintr-un culoar ingust situat pe latura estica. Casa pastreaza, in ciuda unor transformari si adaugiri structura unei constructii gotice tarzii, subliniata si de elementele de pietrarie pe care cladirea le conserva. In afara portalului de la intrare amintit deja, se mai pastreaza ancadramentul usii de acces la incaperile etajului, ancadrament de tipul celor cu lintel pe console si baghete incrucisate raspandit in goticul tarziu din regiune. Ancadramente mai simple sub forma de arc in plin cintru subliniate printr-o simpla tesitura s-au folosit la incaperile pivnitelor, atat din corpul principal cat si la cel lateral.
La fatada dinspre curte a corpului principal se conserva, la nivelul etajului, doua ferestre, de factura gotica, una tripartita, ce-a de a doua bipartita, cu profile in forma de para similare cu cele pastrate la Casa Haller din Sibiu sau de la Casa Schuller din Medias.
Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor istorice din municipiul Bistrița, Centrul istoric, Ed. Accent, 2008
