Lista canonică a literaturii române

Data: 11.10.2019       Beneficiar: Comunitatea bistrițeană

Lista canonică a literaturii române

Sala de conferințe „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a găzduit vineri, 11 octombrie a.c. o întâlnire a conducerii revistei România literară cu cititorii, scriitori, elevi și profesori din Bistrița. Au fost prezenți la acest eveniment criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei și președintele Uniunii Scriitorilor din România, Gabriel Chifu, directorul executiv al revistei și vicepreședintele USR, Răzvan Voncu, redactorul-șef al RL, Daniel Cristea Enache, director de programe externe al USR, prof. Mihai Zamfir, istoric și critic literar și prozatoarea Ana Bota. Amfitrionul întâlnirii a fost Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.

Într-o primă intervenție, Gabriel Chifu a susținut în fața sălii arhipline, că prezența conducerii României literare la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud se datorează faptului că „aceasta este o instituție culturală complexă, făcută cu simțul valorilor, un adevărat monument pentru cultura scrisă”. După care a detaliat proiectul revistei RL, intitulat sugestiv „Lista canonică a literaturii române”, arătând că ideea a venit după o anchetă literară făcută în cursul anului trecut de redacția revistei Steaua, care și-a provocat cititorii să rezume 100 de ani de la Marea Unire în 100 de cărți de proză. „Am început de la o idee foarte simplă, pe care am furat-o nițel, dar i-am dat alt chip și altă dimensiune. Ne-am dat seama că, dacă la acest sondaj participă un număr suficient de mare de critici literari, de istorici literari, de comentatori de literatură activi, din toată geografia și din toate generațiile, atunci această anchetă se poate transforma în cu totul altceva. Putem, prin însumarea opiniilor lor să stabilim, cu un grad de relativitate acceptabil, care sunt cărțile reprezentative pentru proza noastră. Ne-am gândit apoi că trebuie să prelungim această anchetă și la celelalte genuri literare. Am făcut acest lucru și pentru poezie; acolo însă, nu am mai ales titlurile de cărți, ci numele de poeți. Sunt cele două paliere ale anchetei noastre care, deja, își au rezultatele și numerele României literare care găzduiesc aceste anchete au fost aduse de către noi aici, pentru a ajunge la dumneavoastră, la tinerii cititori. Vor urma critica literară, eseul foarte curând și, în fine, dramaturgia. În felul acest realizăm un fond principal al literaturii române, de titluri, de autori pe diverse genuri literare, astfel încât, mai ales cititorii tineri să aibă un ghid, să aibă un îndrumar realizat de acești cititori specializați, de competențe verificate în timp”, a dezvăluit Gabriel Chifu.

Conceptul de „listă canonică” i-a aparținut criticului literar Nicolae Manolescu. Cărțile care vor intra în ea vor fi incluse într-o colecție ce va fi publicată, în timp, de Editura Cartea Românească, care trebuie să ajungă în biblioteci și la elevi, în primul rând.

Nicolae Manolescu a precizat că ancheta care a stat la baza alcătuirii listei canonice a avut la baza ideea de autoritate. „Ne-am adresat unor critici specializați pe poezie sau pe proză, sau pe amândouă și ne-au răspuns 30 – 35 de critici care au scris despre cărți de proză sau de poezie și nu numai contemporane, ca dovadă avem de a face și cu scriitori de la 1918 pe care astăzi îi considerăm clasici. Interbelicii, de exemplu. Apoi, noi am gândit problema încă de la început ca adresându-se școlii, pentru că dintotdeauna am fost convinși că de la școală pleacă totul. Și răul, și binele. O societate fără școală, o societate needucată, neinstruită, este o societate care nu duce la nimic, decât la crize peste crize - de ordin social, moral, religios, economic ș.a.m.d. O școală bună face o societate bună! Nu avem pretenția că această listă este infailibilă, dar, până una, alta este cea mai bună din câte există, pentru că este lista a 35 de critici” a punctat reputatul profesor și critic literar.

Eseistul Daniel Cristea Enache a conferit demersului României literare o valoare cu finalitate socială: „Cred și eu cu tărie că orice element de valoare literară sau orice element de valoare artistică, fie că ne referim la o poezie de Eminescu, fie că ne referim la un capitol dintr-un roman al lui Rebreanu, fie că ne referim la o sculptură a lui Brâncuși, acest element de valoare artistică sau element de valoare literară, în cazul nostru se transformă în timp, uneori chiar în epoca în care trăiește artistul respectiv, într-un element, într-un bun social. Un bun care se transmite, se difuzează, se capilarizează în situațiile ideale în corpusul social și aici, așa cum arăta d-l Manolescu, școala ar trebui să joace un rol esențial”, a spus cronicarul României literare.

Profesorul Mihai Zamfir i-a îndemnat pe cei prezenți să parcurgă, înainte de toate, cele două liste canonice – pentru poezie și pentru proză -, care au fost publicate de revista România literară. „Ceea ce s-a făcut acuma în România literară cu această inițiativă remarcabilă este aducerea la zi a unui proces care nu s-a întrerupt niciodată. În fapt, canonul unei mari literaturi se edifică prin faptul că s-a transmis din generație în generație și cred că o mare parte dintre autorii aceștia, 100 de nume din 100 de ani, vor înfrânge timpul și vor trece acest prag în generații succesive”.

Răzvan Voncu a observat că lista canonică are un aspect polemic implicit, care este datorat în mare măsură administratorilor politici ai școlii din ultimii 15 – 20 de ani, perioadă în care ar fi fost distrusă structura pe care o lungă serie de mari dascăli, care a culminat cu Spiru Haret, a dat-o învățământului românesc. „Acea structură a făcut, în bună măsură, România modernă. Sunt două aspecte limpezi, pe care profesorii și oamenii de cultură care se vor apleca asupra acestor liste le vor sesiza din prima: un aspect cantitativ și un aspect calitativ. Este inadmisibilă discrepanța dintre numărul de opere de valoare pe care le-a dat literatura română în ultima sută de ani și numărul de opere de valoare pe care școala binevoiește să le mai studieze! Mai mult decât atât, direcția pe care a luat-o studiul literaturii în școală este profund nocivă pentru că este o direcție care vizează doar obținerea unei diplome. Lista canonică este un îndreptar pentru voi, care să vă arate că aparțineți unui popor care nu a reușit în foarte multe, dar a reușit, cu siguranță, în cultură, care în forma ei scrisă se numește literatură română”, le-a spus Răzvan Voncu elevilor din sală.

Cei prezenți la întânirea cu conducerea revistei România literară au putut parcurge și expoziția cu scrisori către Nicolae Manolescu, amenajată în Sala de donații Nicolae Manolescu.

                                                                                                   www.bjbn.ro