Memoria Holocaustului înseamnă astăzi toleranță și împăcare

Data: 27.01.2020       Beneficiar: Comunitatea bistrițeană

Memoria Holocaustului înseamnă astăzi toleranță și împăcare

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost marcată de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud luni, 27 ianuarie 2020, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, prin organizarea colocviului „Memorie evreiască și patrimoniu comun”, care a cuprins și lansarea albumului „Monumente funerare evreiești din județul Bistrița-Năsăud” (Editura Mega 2019). Evenimentul s-a bucurat de prezența unei asistențe numeroase, între cei prezenți numărându-se și  elevi de la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud.

„Singura vină a celor pe care îi comemorăm astăzi a fost că erau evrei. Or, dacă studiem istoria poporului evreu, vedem că el a contribuit foarte mult la cultura lumii, la civilizația și spiritualitatea lumii!”, a spus în deschidere Ioan Pintea, directorul BJGCBN, care a moderat întâlnirea.

Inspectorul școlar Aurelia Dan, profesor de istorie, a vorbit despre participarea sa, în urmă cu 17 ani, la două cursuri de formare despre predarea Holocaustului în secolul XX, la Cluj-Napoca și Ierusalim, după care, întoarsă la Bistrița, a militat pentru predarea Holocaustului ca disciplină opțională în sistemul de învățământ. „Ca profesor de istorie, pot să spun că  cea mai importantă lecție pe care această tragedie a istoriei ne-a transmis-o este că ea nu trebuie să fie predată doar la ora de istorie. Este o lecție pe care, învățând-o toți, o putem practica în viața de zi cu zi: este lecția despre iertare, este lecția despre acceptare, despre toleranță, pentru că a fi diferit de celălalt nu este un lucru rău. Îi îndemn pe elevii din sală să aprofundeze tema Holocaustului citind literatura de specialitate sau, dacă este prea greu, să opteze pentru cărți din literatura beletristică, pentru că sunt foarte multe cărți care tratează acest subiect” a subliniat prof Aurelia Dan. Domnia-sa a scris un studiu despre evoluția comunității evreiești din Bistrița-Năsăud în perioada 1880 – 1945, care a fost inserat ca prefață la albumul „Monumente funerare evreiești din județul Bistrița-Năsăud”.

Ioan Pintea a continuat pledoaria pentru aprofundarea cunoștințelor despre Holocaust, făcând trimitere la operele literare care tratează acest subiect, menționându-i în acest context pe Norman Manea, Primo Levi, Philip Roth, Paul Celan și Imre Tóth. „ Mulți dintre scriitorii evrei, care au mărturisit despre Holocaust, au ajuns în Germania și și-au scris cărțile chiar în limba germană. De pildă Paul Celan, născut în România, a scris în limba germană despre ororile petrecute la Auschwitz și în celelalte lagăre de exterminare. De aceea, cred că este foarte important să citim  literatura despre Holocaust, pentru că această literatură este, de fapt, document. Sunt nenumărați scriitori evrei care depun mărturie din propria lor experiență. Mesajul lor este că Holocaustul nu trebuie uitat ca să nu se mai repete și că  avem nevoie de toleranță și  împăcare, ” a susținut Ioan Pintea, care a amintit că despre istoria evreilor din județul Bistrița-Năsăud au scris și Ion Moise și Titus Zăgrean.

Romulus Berceni, autorul cărții „O familie sub trei terori” (Ed. Charmides, 2012), a evocat povestea ultimei familii de evrei din Năsăud. „Familia Walter a avut cinci copii, primul și ultimul dintre ei fiind băieți. Ei au prins Holocaustul. Copiii acestei familii au cunoscut toate trei ororile istoriei din Ardeal, din acei ani: cea fascistă, cea hortystă și cea sovietică!”, a povestit scriitorul năsăudean.

A urmat lansarea albumului „Monumente funerare evreiești din județul Bistrița-Năsăud”, prezentat pe larg de Ioan Pintea, autorul fotografiilor imortalizate în cele 17 cimitire evreiești care se regăsesc în album, în tehnoredactarea lui David Dorian. El a promis auditoriului că va urma și o a doua lucrare pe această temă, care să insereze imagini din celelalte cimitire evreiești din Bistrița-Năsăud. Demers considerat necesar și de către Ioan-Eliezer Sângeorzan, reprezentantul comunității evreiești din Bistrița: „Această carte este cartea oamenilor fericiți, pentru că fericiți sunt cei care au parte de înmormântare, cum scrie în Sfânta Scriptură. Dar astăzi se marchează o zi a celor nefericiți, care nu au avut parte de o înmormântare, acolo, la Auschwitz și în alte asemenea locuri. Vreau să vă spun că Holocaust înseamnă arderea totală!”, a spus Ioan-Eliezer Sângeorzan.

Și Primăria Orașului Năsăud a remis un mesaj celor prezenți la colocviu. „Avem datoria morală nu numai să ne amintim, ci și să luptăm fără ezitare și fără oportunism, împotriva fiecărui focar de ură, de antisemitism și rasism, oriunde s-ar ascunde. Populația evreiască, în bună conviețuire cu populația stabilă a orașului Năsăud, și-a adus aportul la tot ceea ce înseamnă implicare în viața comunității locale, din punct de vedere al dezvoltării socio-economice și culturale, fapte peste care uitarea nu are voie să se așeze. Salutăm încă odată inițiativa domnului director al Bibliotecii Județene George Coșbuc, scriitorul Pintea Ioan, de a aduce al lumina tiparului, lucrarea domniei sale și ne bucură astfel de evenimente care au loc în orașul nostru !” s-a arătat în mesajul semnat de primarul Mircea Romocea.

Colocviul „Memorie evreiască și patrimoniu comun” a fost organizat de Biblioteca Județeană “George Coșbuc” în parteneriat cu Muzeul Grăniceresc Năsăudean. „A fost o onoare pentru noi să găzduim o asemenea activitate!” a mărturisit la final d-l Lucian Vaida, directorul instituției năsăudene.                                                                                   

www.bjbn.ro