Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud. Secția „Împrumut pentru copii”.
Expoziția de carte: Otilia Cazimir.
Otilia Cazimir (născută Alexandrina Gavrilescu, 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț – d. 8 iunie 1967, Iași) a fost o scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă română, supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută ca autoare de versuri pentru copii.
Otilia Cazimir este pseudonimul literar al poetei Alexandrina Gavrilescu.
A folosit și alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda, Dona Sol cu care a semnat în presă, mai ales, articolele „feministe”.
Alexandrina Gavrilescu a fost cel de-al cincilea copil al învățătorilor Ecaterina (n. Petrovici) și Gheorghe Gavrilescu. Și-a petrecut copilăria în satul natal, iar în anul 1898 familia sa se mută la Iași, „oraș în care va trăi întreaga viață” și unde urmează școala, liceul, apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie.
A debutat în anul 1912 în revista „Viața românească”, cu poezie, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicația „Însemnări ieșene”. Cel dintâi volum de poezii, „Lumini și umbre”, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura „Viața Românească”, urmează volumul de versuri „Fluturi de noapte”, Editura „Cartea Românească”, 1927, carte premiată de Academia Română și de comitetul „Femina Vie-Heureuse” de la Paris, cu premiul Femina.
A colaborat cu publicațiile „Însemnări ieșene”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea-bazar săptămânal”, „Bilete de papagal”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Orizont”, „Gazeta literară”, „Cronica” și altele.
Între anii 1937-1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă și sovietică.
A tradus din literatura franceză (Maupassant), rusă și sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar, ș.a.).
A decedat în noaptea de 7 spre 8 iunie 1967 la ora 2:30, la Iași.
Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Național pentru Literatură (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Români (1942), Ordinul Muncii cl. I (1954 și 1964).