HENRI COANDĂ – 135 de ani de la naştere(7 iun. 1886 – 25 noi. 1972)
- Academician şi inginer aeronautic român
- Fizician, inventator şi descoperitor al efectului care îi poartă numele
- Pionier al aviaţiei
- Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucureşti (1967)
- Membru al Academiei Române (1971)
- Membru de onoare al Academiei Aeronautice Regale Britanice (1971)
„Aş vrea ca omul să poată să gândească liber completamente.” „Cred în viitor! Şi cred foarte mult în tineretul român!” (Henri Coandă)
„Henri Coandă este autorul a peste 250 de invenţii, pentru care a obţinut peste 700 de brevete de proprietate intelectuală în numeroase ţări ale lumii. La Muzeul Aviaţiei se află aproape 800 de kilograme de documente ce i-au aparţinut lui Coandă, care conţin informaţii viabile chiar şi pentru nivelul tehnologic actual. […]
Henri Coandă a fost un savant cu pregătire polivalentă, iar descoperirile sale sunt în varii domenii de activitate şi cercetare, nu doar în aeronautică (domeniu care l-a şi consacrat altfel), de la construcţii şi materiale de construcţii, transporturi, industrie (inclusiv industria de armament), la medicină, biologie, agricultură sau protecţia mediului. Multe din cele 250 de invenţii, certificate prin 707 brevete internaţionale, stau la baza unor sisteme, maşini şi unelte care se folosesc şi astăzi în diverse industrii sau chiar în viaţa de zi cu zi. […]
Savantul roman, comparabil ca anvergură cu Nikola Tesla sau Thomas Alva Edison, are în palmares o mulţime de invenţii în domenii extrem de diferite. […]
– Efectul Coandă (pe care savantul l-a identificat chiar cu ocazia testării avionului cu reacţie) are aplicaţii la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsive, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice etc. De asemenea, are aplicaţii şi în domeniul medical pentru crearea inimii articiale, dar şi în ecologie – crearea barierei anti-rechini
– Case multicelulare şi din prefabricate, ce pot fi asamblate în maxim 5 ore
– Aerodinamica lenticulară – „farfuria zburătoare Coandă”, fără piese mecanice în mişcare, capabilă de decolare-aterizare pe verticală şi de zbor la punct fix
– Rezervoare din beton armat, precum rezervorul de stocare a petrolului plasat chiar în mijlocul mării de către Emiratul Dubai
– Propulsia aerodepresivă, care a stat la baza transporturilor de containere prin tub
– Turbina eoliană
– Reţete de regenerare a solului şi sisteme de stropit pentru câmp
– Multispicul de grâu Coandă
– Desalinizarea apei marine cu ajutorul energiei solare şi observaţii în privinţa cristalizării diferite a apei în funcţie de zona de pe glob. Coandă a observant şi fotografiat de-a lungul timpului aproape 1.500 de fulgi de zăpadă, care ne arată structura energetică a apei în funcţie de locul de proveninenţă
– Studii asupra antigravitaţiei – „biogravitonii” şi efectele asupra levitaţiei et caetera…
Pe lângă toate acestea (şi multe alte invenţii), Coandă a fost şi un artist talentat, învăţăcel al sculptorului francez Auguste Rodin şi prieten apropiat al lui Constantin Brâncuşi, cu care a colaborat în artă dar şi în ştiinţă. […]
În 1954, în localitatea Londe-les-Maures aflată pe coasta sudică a Franţei, Henri Coandă bulversa economia regiunilor deşertice, demostrând cum , cu doar 8 metri pătraţi de suprafaţă de captare solară, poţi produce 1.600 de litri de apă potabilă în 12 ore. Pe doar câteva hectare, se puteau obţine peste 50 de tone de apă potabilă în jumătate de zi, plus tone de sare şi alte substanţe extrase din apa de mare, colectate şi trimise spre diverse utilizări în industrie şi economie.
În 1967, o dată cu revenirea sa în ţara de baştină, România, Henri Coandă a propus înfiinţarea unei Case a Gândirii Româneşti, ca formă supremă de manifestare ordonată şi benefică a creativităţii autohtone. Din această iniţiativă a rezultat Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică – INCREST, care a funcţionat unitar până imediat după Revolţia din 1989. După care s-a fragmentat şi s-a risipit…
Henri Coandă a lăsat statului român dreptul de a beneficia de pe urma invenţiilor sale”.
Sursă:
Boerescu, Dan Silviu. „Henri Coandă. Dosarele secrete ale unui Leonardo da Vinci modern. Docu-drame şi mituri contemporane”. Bucureşti, Integral, 2018, p. 10-14.
Referinţe:
1. Chiorcea, Nicolae. „Fizicieni şi inventatori celebri. (Dicţionar de biografii).” Bucureşti, Editura Ştiinţă şi Tehnică SA, 2001, p. 84-85.
2. Români care au schimbat lumea: Anghel Saligny (@TVR1) https://www.youtube.com/watch?v=ARTTbnC-Et4
