S-a născut în 19 mai 1859 la Năsăud. A urmat şcoala primară centrală, iar mai apoi Liceul Grăniceresc între anii 1871-1879. Se înscrie la Politehnica din Viena unde studiază chimia industrială (sau studiază la secţia de ştiinţe naturale a Universităţii, căci documente certe, nu există).
A fost membru al Societăţii studenţeşti ‘România Jună’ şi un harnic devotat al acesteia. În 1895 a întemeiat şi condus până în 1899, revista ‘Amicul tinerimii’. A lansat idei şi iniţiative economice pentru prosperitatea vieţii materiale a populaţiei nevoiaşe şi a înfiinţat Banca populară Cerbul’, pe care a şi condus-o.
A fost între fondatorii şi a lucrat pentru Muzeul Gorjului (ca dupã patru decenii sã se numere printre cei câţiva care au fondat Muzeul Nãsãudean). O veche pasiune şi dorinţã a lui s-a realizat la 9 Octombrie 1900 când în Târgu Jiu s-a înfiinţat (prima) şcoala de ceramicã româneascã, izvorâtã din tradiţiile artei populare şi pentru satisfacerea nevoilor artistice sociale, în 1906 s-a mutat la Bucureşti activând în diverse planuri pânã în 1931.
A fost prezent la toate acţiunile culturale şi patriotice ale ardelenilor stabiliţi în România şi foarte angajat în problemele legate de Unirea cea Mare. A conferenţiat şi a scris mult, de-atunci şi toatã viaţa, colaborând la ‘Buletinul Societãţii Române de Geografie’, ‘Convorbiri literare’, ‘Arhivele Olteniei’, ‘Arhiva Somesanã’, ‘Vatra’ ş.a. Pensionându-se, dupã un timp, avea 72 de ani, în 1931 s-a reîntors la Nãsãud si a început ultima etapã a activitãţii sociale, cea mai bogatã şi interesantã, întemeindu-se îndatã acel muzeu local, conducându-1, şi apoi onorific conduse şi Arhivele Statului, mulţi ani fiind şi director al despãrţãmântului ‘Astra’, redactând cele mai importante studii de istorie sub genericul ‘figuri grãniţeresti’ ce le va înmãnunchia în douã volume, ca împreunã cu tot ce a fãcut sã-i aducã recunoaşterea meritelor si faptelor harnicului cãrturar şi intelectual, şi onoarea lor.
