INTERVIU Ioan Pintea, Managerul Bibliotecii Județene „George Coșbuc”

Data: 22.02.2016 Ora:

INTERVIU Ioan Pintea, Managerul Bibliotecii Județene „George Coșbuc”

„Îmi imaginez Paradisul ca pe un fel de bibliotecă“ (Jorge Luis Borges)

Biblioteca veche şi prăfuită pe care unii ne-o amintim de pe vremea când împrumutam lectura obligatorie din liceu, s-a transformat, în câţiva ani, într-o instituţie „cool“, dinamică, interactivă şi atractivă pentru tineri. Anul 2016 este şi Anul George Coşbuc, pentru că se împlinesc 150 de ani de la naşterea poetului din Hordou, al cărui nume a devenit un brand modern şi ingenios pentru Biblioteca Judeţeană: Coşbook! Care este profilul şi care sunt gusturile şi preferinţele cititorului actual şi ce noutăţi ne mai aşteaptă anul acesta la Bibioteca Judeţeană, ne spune, într-un interviu, directorul Ioan Pintea care a fost validat din nou în funcţia de manager al acestei instituţii.

 

Un poet de la noi spunea că poliţa cu cărţi rămâne cea mai importantă invenţie a umanităţii... Cum sună această afirmaţie pentru generaţia actuală?

În general poeţii nu greşesc. Au mai întotdeauna dreptate. Spun adevăruri valabile şi definitive. Raftul cu cărţi rămâne, mai ales pentru vremurile noastre, lumea întrezărită, posibilă, realitatea paralelă, uneori mai tare şi mai pregnantă decât viaţa pur şi simplu. Poliţa încărcată cu cărţi e cea mai temerară şi cea mai frumoasă invenţie a minţii umane. Nu există instalaţie tehnică, nu există maşinărie care să o depăşească. În vremuri de sărăcie spirituală, în timpuri de criză, în tranziţii lungi şi bolnăvicioase, cartea e cea care te menţine sănătos şi tonifiat. Cel care a deschis măcar o dată o carte ştie ce spun.

În ciuda a ceea ce se crede, generaţia actuală e o generaţie care citeşte. Din păcate a devenit un clişeu sintagma că tinerii nu mai citesc, că nu mai sunt preocupaţi de lectură…E total neadevărat! Lucrurile trebuie privite cum grano salis (n.r. Cu un grăunte de sare, cu o doză de umore). Există excepţii şi excepţii. Orice generaţie are o “minoritate cititoare” (T. Baconschi) asiduă, o majoritate cititoare sporadică şi o minoritate indiferentă. Poliţa cu cărţi e de neclintit, de neînlocuit. Faptul că în vecinătatea ei a apărut un laptop, o tabletă, un smartphone, nu schimbă în mod esenţial situaţia. Dimpotrivă, e un progres, o fereastră către un alt orizont de lectură. Văd tineri care vin zilnic la Bibliotecă, utilizează Biblionet-ul cîteva ore şi pleacă acasă cu un braţ de cărţi. Multe informaţii le luăm de pe Internet, e adevărat, însă cartea e altceva, e o expresie a abundenţei inefabile...

 

Aţi preluat o bibliotecă veche şi prăfuită şi aţi reuşit să o transformaţi în ceva atractiv, dinamic, interactiv... A fost un deziderat pe care l-aţi avut ca director?

Mi-am dorit să avem o bibliotecă funcţională, care să satisfacă toate nevoile utilizatorilor noştri. Se pare că am reuşit. Anii care au trecut au fost ani de muncă, de efort şi, desigur, de realizări: amenajarea noii clădiri a Bibliotecii, adecvarea spaţiilor existente, reconfigurarea sistemului de împrumut, articularea sistemului de achiziţii de carte, desfăşurarea unui program cultural coerent care a cuprins sute de evenimente culturale, inaugurarea de noi biblioteci comunale, deschiderea unor filiale, susţinerea culturii scrise locale şi naţionale prin proiecte editoriale de impact, întâlnirile de specialitate cu bibliotecarii comunali, dezvoltarea unor parteneriate cu şcolile din municipiu şi judeţ. Foarte multe evenimente s-au desfăşurat în premieră. Amintesc: Conferinţa Naţională a ANBPR BiblioPublica „Nova Bibliotheca-provocări şi tendinţe în bibliotecile publice”. Alte acţiuni culturale de amploare au avut loc în comunităţile româneşti de dincolo de graniţă…Biblioteca a fost premiată, apreciată, evidenţiată… În definitiv nu ne facem decât datoria. Suntem în slujba cititorului. Chiar şi acum când lucrurile par mai liniştite nu stăm pe loc. În curând vom da în folosinţă noul corp al Bibliotecii şi Clubul Cultural „Coşbook”, facem eforturi să fim cu achiziţia de carte la zi, pregătim o serie de manifestări culturale de anvergură, secţiile Bibliotecii îşi desfăşoară acţiunile specifice programate, gândim o strategie culturală pentru bibliotecile comunale… În toate proiectele mele, în toate iniţiativele pe care le am mă bazez pe colegii mei; fără ei, nu aş fi putut face nimic; fiecare are locul lui, competenţa şi misiunea lui… Contez mereu pe solidaritatea, priceperea, devotamentul şi puterea lor de muncă. Îi preţuiesc foarte mult. Suntem un colectiv mic (doar 22 de angajaţi!) dar extrem de implicat şi ambiţios.

 

Coşbuc... Coşbook... Interesant şi ”cool” jocul de cuvinte. A cui a fost ideea?

…„cool”, şi în acelaşi timp pe măsura aşteptării cititorilor tineri. Nu trebuie neglijate opţiunile şi receptările pe care tinerii le au faţă de un anumit autor, o carte sau un fenomen anume. Se cere marşat pe convingerile, proiecţiile şi pe imaginaţia lor. Eu unul am o mare încredere în tineri! Brand-ul „Coşbook” resemnifică şi tezaurizează (într-un mod aparte, special, se-nţelege) numele lui Coşbuc, trezeşte curiozitate şi interes pentru opera acestuia… Ideea a fost a mea, formularea aparţine unei colege: Alina Pop. Eu unul am o mare încredere în tineri! Merg pe ideile lor! Sunt foarte atent şi extrem de receptiv la propunerile lor. De-abia aştept să inaugurăm Clubul Coşbook!

 

A reuşit biblioteca, în noua ei variantă, să atragă mai mulţi adepţi?

A reuşit. Avem un impresionant corpus de cititori fideli, fervenţi şi ataşaţi de bibliotecă. Avem de-asemenea şi un foarte bun segment de participanţi la evenimentele culturale pe care le organizăm. Nu ducem lipsă de… adepţi. Nu ducem lipsă de cititori. Numărul lor creşte în funcţie de oferta de carte, de evenimentele pe care le propunem, de condiţiile instituţionale create. Trebuie luate în calcul însă şi necesităţile lor de lectură, bibliografia şcolară, dispoziţiile individuale de informaţie, cerinţele culturale diverse… Grija mea principală e să le oferim condiţii cât mai adecvate de împrumut, de studiu la sală, să-i implicăm pe cât se poate în activităţile Bibliotecii. Să facem în aşa fel încât să găsească documentele pe care le caută în timp optim.

În achiziţia de carte, de pildă, ţinem cont de preferinţele cititorilor de beletristică dar şi de solicitările utilizatorilor specializaţi pe domenii de strictă specialitate. În acest sens avem deja o strategie bine pusă la punct. Periodic achiziţionăm carte de medicină, drept, artă, economie, teologie, pedagogie etc.

 

Care sunt principalele dorinţe ale cititorilor şi ale celor care frecventează biblioteca, pentru diverse evenimente şi activităţi?

În anul 2013 am realizat un sondaj în rândul cititorilor noştri tocmai pentru a depista solicitările, neajunsurile şi dorinţele lor. Urmare a acestui sondaj am căutat, în decursul anilor 2014-2015 să răspundem acestor aşteptări. Am dinamizat achiziţia de carte, am dezvoltat pe cât s-a putut spaţiile bibliotecii, am dirijat manifestările culturale către un public cât mai diferit, cât mai divers; prin implementarea sistemului electronic TinRead am facilitat un acces mult mai bun şi mult mai rapid în sălile de împrumut.

Cititorii sunt interesaţi, în primul rând, să găsească în bibliotecă documentul pe care îl caută, cartea pe care o solicită. Aceasta e dorinţa principală, să spun aşa, a oricărei persoane care frecventează biblioteca. Sunt interesaţi, de asemenea, de manifestările culturale specifice (lansări de carte, întâlniri cu scriitori, expoziţii de carte, simpozioane, conferinţe, dezbateri etc), dar şi de alte acţiuni cu caracter comunitar, divers. Biblioteca este în format clasic, tradiţional, o instituţie care achiziţionează, depozitează şi împrumută cărţi, dar în acelaşi timp ea funcţionează şi ca spaţiu care desemnează un loc de comuniune, de centru comunitar.

Nu numai că utilizatorii noştri participă la evenimentele propuse de bibliotecă, dar propun ei înşişi evenimente pe care le desfăşoară în bibliotecă. Avem în acest sens o serie de parteneriate care întăresc şi menţin relaţia utilizator-bibliotecă.

 

Care este profilul preponderent al cititorului actual? Devorator de best-seller-uri, colecţionar de cărţi cu cotor frumos, de coperţi cu grafică modernă... Nu cumva oamenii apreciază, astăzi, ambianţa unei librării, aspectul exterior al cărţilor, utilitatea imediată a conţinutului, mai degrabă decât o lectură bună şi, poate, mai dificilă?

Important e că se citeşte. Nu contează ce. Nu contează cum. Nu contează unde. În tinereţe am citit cărţi plimbându-mă, bătând în lung şi-n lat străzile din Beclean. Există o fotografie celebră cu Mircea Ivănescu în care îl vedem pe marele poet şi traducător plimbându-se citind pe străzile Sibiului…Omul-cititor are nenumărate feţe. Un profil unic e cu neputinţă de surprins. Cititorii au gusturi şi, vorba lui Steinhardt, spusă mie într-un dialog din anii 80, “gusturile nu se discută”.

Sunt cititori care citesc de plăcere, alţii pentru a dobândi anumite informaţii, alţii pentru că pur şi simplu nu pot trăi altfel…Cred că cititul, ca şi credinţa e un dar, o binecuvântare…Cititul ca şi credinţă îţi dă posibilitatea să descifrezi misterul, să cunoşti taina, să pătrunzi în lumile de dincolo de orizontul văzut. Cititorul de elită, cititorul profesionist, cunoaşte şi dobândeşte nenumărate lumi nevăzute…Mare lucru!

Nu e rău să ai cărţi frumoase în casă, să arate bine, să fie copertate adecvat…E foarte bine dacă ambianţa unei librării te apropie de carte. Poţi să citeşti cărţi uşoare, poţi să îndrăzneşti să citeşti cărţi dificile, esenţial e să citeşti.

Sunt câteva texte extrem de instructive şi necesarmente folositoare în spiritul întrebării d-voastră şi a bietului meu răspuns despre “arta lecturii” scrise de Virginia Woolf. Se găsesc în cartea “Eseuri alese”, tradusă în româneşte de Monica Pillat. Le recomand! 

 

În legătură cu acel clişeu... că tinerii şi copiii nu mai citesc. Remarc, totuşi, o competiţie la Biblioteca Judeţeană, Bătălia Cărţilor, la finalul căreia s-au iscat şi nişte dezbateri pe tema cărţilor citite... Ce lecturi preferă copiii şi adolescenţii de azi?

Repet. E un clişeu. O marotă. Şi adolescenţii şi copiii citesc. Şi vârstnicii, şi bătrânii citesc. Toată lumea care iubeşte cartea, citeşte. „Bătălia Cărţilor” e doar una dintre acţiunile pe care Biblioteca noastră le-a promovat cu succes. Avem nenumărate întâlniri/parteneriate cu elevii şi profesorii de la şcolile din municipiu în care dezbatem cărţi şi autori, punem în discuţie mari momente ale culturii române şi universale. Copiii citesc, în general, cărţi potrivite cu vârsta pe care o au, bibliografie şcolară, autori clasici şi contemporani. Adolescenţii sunt mai îndrăzneţi. Lecturile lor sunt extrem de variate…De la filozofie la literatură, de la roman la poezie, de la istorie la politică. Depinde. Foarte mulţi cititori sunt trecuţi prin Bătălia Cărţilor şi prin alte alte bătălii de lectură. Ei sunt deja profesionişti, profesionişti ai lecturii. Vă dau un nume: Horia Petrean, care la vârsta lui (are 10 ani) a epuizat cărţile importante ale copilăriei şi a trecut la Hemingway, Cehov…

 

După cum spuneaţi, sunteţi pe punctul de a deschide un Club Cultural la Biblioteca Judeţeană. Ce se va întâmpla acolo şi când va fi marea inaugurare?

Clubul Cultural „Coşbook”. Va fi un spaţiu special, aparte, destinat tinerilor dar şi celorlalţi utilizatori ai Bibliotecii. Practic aici vom muta o mare parte din manifestările culturale ale Bibliotecii. E un loc dotat corespunzător pentru prezentări de carte, ateliere literare, proiecţie de filme şi chiar pentru petrecerea timpului liber. Spaţiul în sine degajă atmosferă colocvială, culturală.

Nu ştiu cât de mare va fi inaugurarea, dar ştiu cu certitudine că este o inaugurare aşteptată. Am făcut toate demersurile şi facem toate eforturile de care suntem în stare să-l deschidem cât mai curând. Promit să anunţ din timp acest eveniment.

 

Ce alte obiective aveţi, privind instituţia, pentru anul 2016?

În primul rând, inaugurarea noii clădiri a Bibliotecii în care vom muta Sala de lectură şi depozitele aferente. În sfârşit, Biblioteca va avea o Sală de lectură modernă, pe măsura cerinţelor, dotată cu tot ceea ce impune un asemenea spaţiu. Tot aici vom deschide şi o sala pentru expoziţii… În locul Sălii de lectură din clădirea veche vom reamenaja Sala de conferinţe şi Mediateca…

Din punct de vedere cultural anul acesta l-am numit „Anul George Coşbuc” (se împlinesc 150 de ani de la naşterea poetului). Avem pregătite mai multe programe şi proiecte dedicate marelui scriitor. O parte din manifestări se vor desfăşura în instituţie, unele în judeţ, altele în ţară şi în comunităţile româneşti de dincolo de graniţă. Vom edita şi reedita o serie de cărţi importante dedicate operei şi vieţii lui George Coşbuc, cărţi scrise de: Petru Poantă, Andrei Bodiu, etc., o antologie în care să fie cuprinse texte scrise de mari critici şi eseişti români precum Mihai Zamfir, Mircea Martin (avem în vedere conferinţa pe care Mircea Martin a ţinut-o la Bistriţa la invitaţia Bibliotecii Judeţene). Se află deja sub tipar “Viaţa lui George Coşbuc ” de Gavril Scridon.

Tot anul acesta derulăm un program special dedicat tinerilor: „Tinerii şi Biblioteca”.

 

Interviu și fotografii: Veronica Petruț, Cotidianul „ObservatorBN”:

http://www.observatorbn.ro/articol.php?categorie=26&articol=11861