Președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, preot prof.univ.dr. Ioan Chirilă, a susținut miercuri, de la ora 12.30, la Extensia Bistrița, conferința „Cetatea Bistriței – confesiune, limes și punct de comuniune”, în cadrul manifestărilor programate pe durata unui an, de Biblioteca Județeană „George Coșbuc”.
Alocuțiunea de deschidere a fost rostită de președintele Extensiei Bistrița a UBB, conf.univ.dr. Mircea Mureșan, care a mulțumit organizatorilor pentru prilejul oferit studenților de a audia o conferință pe o temă atât de apropiată bistrițenilor. În continuare, preot prof.univ.dr. Ioan Chirilă și-a început expunerea aducând precizări asupra conceptului de cetate din perspectiva anamnezei, a aducerii aminte, și a arătat că perimetrul Bistriței era locuit în secolele II și III de după ocupația romană, și, cu certitudine, cu mult înainte. Fiind limes, loc de graniță, a fost și de jurisdicție, dovadă numărul mare de procese pentru proprietăți, angajate de români cu sașii colonizați.
Primul proces de anvergură cunoscut este cel din 1336, în care românii au prezentat diplome cu drepturi de proprietate, ceea ce sugerează existența unei administrații anterioare. În secolul al XIV-lea Bistrița era cetate germană, dar în sfera arheologiei sunt notabile elementele despre celți și, dat fiind statutul ei de mobilitate, de punct de trecere pe Calea Rodnei și Calea Dornelor, este cu putință de găsit elemente materiale aparținând mai multor culturi din secolele XIV-XVII. Din perspectivă teologică, la început este de evidențiat existența credincioșilor ortodocși și romano-catolici, însă, începând cu secolul al XVI-lea, sașii au trecut la luteranism, iar maghiarii la calvinism, pentru ca la sfârșitul secolului al XVII-lea să apară, la români, greco-catolicii. Dorința Bistriței de a deveni cetate liberă s-a împlinit la 1453, sub domnia lui Matei Corvin.
Cu anvergura unei deschideri pluridisciplinare, preot prof.univ.dr. Ioan Chirilă a vorbit despre implicarea lui Ștefan cel Mare în această zonă a Transilvaniei, amintind și procese pentru proprietăți pe care le-a avut domnul Moldovei la Cluj-Mănăștur. A reieșit din această parte a prezentării că limesului pe care era situată Bistrița i se potrivesc excelent accepțiunile de disponibilitate pentru dialog, întâlnire, tratative.
Referindu-se succint la patrimoniul cultural al zonei, profesorul Chirilă i-a amintit pe Coșbuc, Rebreanu, Sfinții Martiri Năsăudeni, pe Sfântul Pahomie de la Gledin și pe Gavriil (născut Grigorie Bănulescu-Bodoni, în 1746, în Bistrița – d. 30 martie 1821 în Chișinău, Republica Moldova), fost mitropolit ortodox al Moldovei, Poltavei, Kievului și, ulterior, al Basarabiei.
Alocuțiunea de încheiere a aparținut directorului Bibliotecii Județene, Ioan Pintea, care a mulțumit conferențiarului, participanților, între care prof.univ.dr. Mircea Gelu Buta (Facultatea de Teologie a UBB), lect.univdr. Dorin Dobra (senator) și alții.
Victor Știr – Cotidianul „Mesagerul”
http://www.mesagerul.ro/2015/01/14/limesul-grani-i-loc-de-dialog-profunivdr-ioan-chirila-deschis-conferin-ele-bibliotecii
