Clubul CoșBook al Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud s-a transformat miercuri seara într-un adevărat teatru de operațiuni secrete, odată cu lansarea romanului Guantanamo (Editura Tracus Arte, 2018), al scriitorului sătmărean Radu Sergiu Ruba. S-a discutat despre scenarii, agenți și operațiuni secrete, s-au făcut trimiteri la autori și cărți celebre despre spionaj, s-a vorbit în cunoștință de cauză sau doar s-a presupus.
Amfitrionul întâlnirii cu Radu Sergiu Ruba și admiratorii săi a fost Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene. „Pentru mine, Radu Sergiu Ruba rămâne un excelent poet, un prozator puternic și un traducător extraordinar! De pildă, grație lui Radu Sergiu Ruba eu, ca om care citește și nu ca om care scrie, l-am descoperit pe unul dintre prozatorii mei preferați, pe Michel Tournier, un mare prozator, un mare gânditor. Grație lui Radu Sergiu Ruba am citit acest extraordinar Jurnal extim, care nu este un jurnal intim, ci este un jurnal extim, în care Michel Tournier vorbește foarte mult despre viața lui, despre cărțile lui, despre lumea în care el trăiește. Și am mai citit și alte cărți ale sale și poate că în cărțile scrise de Radu Sergiu Ruba există și o influență din Michel Tournier. Dar, să livrezi un asemenea scriitor culturii românești, precum Michel Tournier, este un gest extraordinar!”, a spus în deschiderea manifestării Ioan Pintea.
Scriitorul Olimpiu Nușfelean a analizat romanul Guantanamo și a făcut mai multe conexiuni cu literatura de gen. „La o primă vedere, ar fi vorba despre un roman polițist, un roman de spionaj, dar, dacă spunem acest lucru nu definim suficient romanul pe care îl avem în față. Radu Sergiu Ruba este un autor obișnuit să schimbe registrele stilistice, tematicile, mijloacele atipice. Este, însă, o problemă de raport între informație, documentarea autorului și ficțiune. L-aș întreba pe Radu Sergiu Ruba cum a făcut documentarea pentru acest roman, pentru că este vorba despre o zonă de activitate foarte delicată, discretă, pentru că serviciile secrete sunt, orice am spune, secrete”, l-a provocat pe autor Olimpiu Nușfelean. El a făcut trimitere la John le Carré (David John Moore Cornwell), scriitor englez de romane de spionaj și care a lucrat pentru Serviciul Secret și Secret Intelligence Service al Regatului Unit, la Graham Greene („Omul nostru din Havana”), pentru că „acești autori introduc în romanele lor psihologie, trăire, creează un univers care ține de evocarea existenței umane” (Olimpiu Nușfelean).
A fost momentul în care a intervenit în discuție Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Radu Sergiu Ruba are o minte strălucită, este un google mai mare decat Google. Și se joacă! Vă spun că foarte multe întâmplări din cartea aceasta sunt reale, iar eu le-am deslușit pentru că între noi este o relație permanentă și le știu. Sunt lucruri care l-au preocupat pe el, i-au torturat viața în unele perioade și de acolo a pornit totul. Eu, în locul lui nu m-aș fi apucat să scriu despre serviciile secrete; la serviciile secrete este o vorbă: cine spune nu știe, cine știe nu spune! La serviciile secrete este mult mai dur decât se spune în carte. Când Curtea Constituțională a interzis să mai fie ascultate telefoanele de către ofițerii de informații, am aflat că erau peste 1 000 de ofițeri care numai asta făceau! O mie de ofițeri plătiți bine ca să asculte ce vorbim!… Și aici ne ascultă cineva și îmi asum ce spun! Și, când am dat acea decizie, eu am crezut că am făcut un mare serviciu românilor, dar presa mi-a sărit în cap și m-au declarat dușman al poporului… Că el s-a apucat acum să scrie despre asta este normal, pentru că asta este dezbaterea zilei”, a spus Augustin Zegrean.
Radu Sergiu Ruba a întredeschis o fereastră spre lumea din cartea sa, Guantanamo: „Acțiunea se petrece în 2015, începe în prima zi de după echinocțiu și se încheie în sâmbăta de Paști, care în 2015 a fost pe 11 aprilie, iar Paștele a fost pe 12 aprilie, când a fost Paștele întregii creștinătăți. Pagina finală este cu o urmărire la televiziune a pogorârii luminii de la Ierusalim. Și, mai este ceva ce se întâmplă acolo, dar nu vă spun ce!” a creat suspansul autorul romanului Guantanamo. El a vorbit despre personajul său feminin Medeea, șefa interceptărilor din Divizia de Investigații Operative (DIO) și care comite, îndeplinind un ordin, o mare greșeală, făcând rău unor oameni, de care își dă seama mai târziu. „Medeea era foarte pasionată de meseria ei și numai oamenii aceștia pot să aibă revelații și de asemenea, foarte multe căi ale Damascului. Deci, din revelația respectivă, din impactul cu ceva de dincolo de ei, care determină o schimbare totală de direcție, trebuie să fi Saul, ca să mergi pe drumul Damascului, sau Medeea, ca să poți să mergi pe drumul Guantanamo”, a explicat autorul. În acțiune intervine și CIA-ul și închisoarea sa secretă din România, plasată într-o fostă salină din munți și în care Medeea își desfășoară activitatea o perioadă, după care se declanșează procesul de conștiință al personajului feminin al cărții, care ajunge până la urmă să se ascundă într-o mănăstire din munți. Indiciile oferite de autor celor prezenți la lansarea cărții sale s-au oprit în acest punct al acțiunii, iar dezbaterea care a urmat a fost impregnată de spiritul imaginativ propriu unei cărți de spionaj.
A fost o seară cu adevărat specială despre ceea ce se află dincolo de ceea ce vedem și înțelegem.
