Cartea de istorie a României a fost deschisă și citită cu sufletul miercuri, 24 ianuarie, la pagina „Mica Unire de la 1859”, în Sala de conferințe „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud. „Pentru a vorbi despre Unirea Principatelor Române trebuie să mergem înapoi, chiar înainte de 1859, pentru că toate lucrurile se articulează în istorie. Să nu uităm că mulți dintre făuritorii Unirii au fost revoluționari de la 1848. Mesajul lor este cel mai arzător în ceea ce privește Unirea! Unirea Principatelor Române de la 1859 a fost un eveniment care, rememorat, ne poate da un impuls și nouă, să regândim situația istorică în care ne găsim!” a spus în deschidere Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, care a moderat întâlnirea.
„Odată cu Unirea Principatelor se pun și bazele statului modern, iar reformele care se înfăptuiesc în timpul lui Alexandru Ioan Cuza au dus la stabilitatea Unirii și la recunoașterea ei de către Franța, Prusia și Rusia, la început si apoi de către celelalte state. Cred că este de datoria noastră să continuăm să construim o Românie modernă, puternică, o Românie a românilor și să continuăm ceea ce înaintașii noștri au reușit cu multă jertfă și trudă” a punctat Vasile Puica, vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Despre ecoul Unirii principatelor în ținutul Bistriței și Năsăudului în documente de arhivă le-a vorbit celor prezenți d-na Cornelia Vlașin, directoarea Direcției Județene a Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud. „Și românii din ținutul Bistriței și Năsăudului erau racordați la marile realizări naționale ale fraților de peste Carpați. Astfel, Ioachim Mureșanu, personalitate marcantă năsăudeană, pe atunci student la Viena, traduce și transcrie cu litere chirilice Convenția de la Paris. Astfel, noi avem la Bistrița unul dintre puținele exemplare care se mai păstrează în țara noastră, cu textul integral al Convenției, datând de la 1858” (Cornelia Vlașin).
În pregătirea Unirii de la 1859 au fost implicați foarte mulți scriitori ai vremii, observa prof. Andrei Moldovan. „Câțiva tineri, chiar foarte tineri, căci nu aveau 20 de ani, se duc la studii în străinătate și acolo au un șoc: văd că nimeni nu știe nimic despre Principatele Române. Între ei – Mihail Kogălniceanu, care înțelege că menirea sa este să facă cunoscută istoria Moldovei, istoria românilor. Și nu avea decât 17 ani când s-a dus în orașul francez Lunéville! Iar la Berlin, când avea 20 de ani, Kogălniceanu scoate un volum de istorie; vocea lui Kogălniceanu devine o voce ascultată în Europa. În același timp și oarecum paralel cu el, este Vasile Alexandri, care merge la Paris și acolo își face o serie întreagă de relatii. În 1855 îi apare tradus în limba franceză, la Paris un volum intitulat <<Balade și cântece din România>>! Era și Bălcescu acolo (în Occident), care are o serie întreagă de proiecte, să afirme latinitatea noastră, să convingă Occidentul că această latinitate estică, unită, poate să fie o stavilă în fața acestei invazii a slavismului în Europa. În proporție de 80 la sută, participanții la toate aceste evenimente care duc la făurirea României moderne au fost scriitori. Și foarte, foarte tineri, absolut uimitori de tineri, cu credință nemaipomenită în ceea ce au de făcut. Într-un crez care era mai presus de orice!” a subliniat prof Andrei Moldovan, președintele Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud.
Manifestarea de la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” a continuat cu un recital de poezie, susținut de membrii ai SSBN. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud și Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud.
