Recent, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a găzduit masa rotundă cu tema „Vremea manuscriselor a apus…?”. Opțiuni actuale de facilitare a accesului publicului la izvoarele istorice privind spațiul năsăudean. Evenimentul, al cărui amfitrion a fost directorul bibliotecii, Ioan Pintea, a fost organizat în parteneriat cu Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai (Direcția Patrimoniu Cultural Universitar) din Cluj-Napoca și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud. Acesta a reunit un număr important de istorici clujeni: cercet. șt. I Simion Retegan (Institutul „G. Barițiu”, Cluj-Napoca), cercet. șt. II Mirela Popa Andrei (Institutul „G. Barițiu”, Cluj-Napoca), lect. Univ. Vlad Popovici (Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB), cercet. șt. II Luminița Dumănescu (Centrul de Studiere a Populației Transilvaniei, UBB), șef serviciu Arhiva UBB Emilia Cismaș, asist. cercet. Oana Sorescu-Iudean (Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB) și asist. cercet. Ovidiu Emil Iudean (Centrul de Studiere a Populației Transilvaniei, UBB). Alături de aceștia a fost prezentă și conf. univ. Oana Ramona Ilovan de la Facultatea de Geografie a universității clujene. Invitaților li s-au alăturat intelectuali ai locului, specialiști în diverse domenii de activitate, „îndrăgostiți” de istoria ținutului năsăudean.
Dezbaterile, moderate de către Claudia Septimia Sabău (Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai, DPCU) și Adrian Onofreiu (Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud) s-au desfășurate pe parcursul a aproximativ trei ore și au pornit de la întrebarea: „Vremea manuscriselor a apus…?”. În contextul dezvoltării lumii digitale este imperios necesar să ne întrebăm care va fi în viitor soarta manuscriselor istorice și care sunt căile cele mai optime de publicare și de popularizare a acestora. Fără urmă de îndoială în istoriografia transilvăneană, spațiul istoric năsăudean este cel mai bine reprezentat, dar cât de facil este accesul la noile apariții editoriale? Cum le găsim și unde le găsim? Cum atragem generația tânără spre lectura informației istorice? Oferind-o în format clasic, tipărit, sau în format digital?
În încercarea de a găsi răspunsurile cele mai potrivite pentru întrebările de mai sus, lectorul univ. Vlad Popovici a susținut prezentarea: Publicarea surselor inedite, opțiuni tradiționale vs. opțiuni digitale. Prezentare și discuție pe marginea lucrării: „Despre împlinirea celor neîmplinite” în districtul Năsăud. Condicile administrative de la Măgura (1866-1868) și Șanț (1874), ediție, studiu introductiv și note de Adrian Onofreiu și Claudia Septimia Sabău, Centrul de Studii Transilvane, 2018.
Istoricul clujean a reușit ca pe parcursul a douăzeci de minute să capteze atenția audienței printr-o prezentare interesantă și bine argumentată care a oferit fundamentul teoretic pe baza căruia s-au desfășurat discuțiile. Rând pe rând, participanții și-au exprimat punctele de vedere și au oferit posibile soluții pentru a eficientiza cât mai bine accesul publicului interesant la sursele (inedite și edite) ale istoriei ținutului năsăudean. Opinia unanimă a fost că „vremea manuscriselor nu a apus” și nu va apune niciodată, este nevoie în continuare de cartea tipărită, dar, în același timp, trebuie să ne adaptăm cerințelor societății actuale și alături de informația tipărită să avem acces, la aceeași informație și în format digital.
Întâlnirea de la Biblioteca Județeană din Bistrița a fost primul pas în demersul de identificare a celor mai adecvate soluții pentru popularizarea istoriei ținutului năsăudean în mediul virtual. Vor urma noi întâlniri, noi discuții, noi proiecte, pe parcursul cărora ne bazăm pe sprijinul promis de către conducerea acestei instituții. În același timp, sperăm că vom reuși să obținem susținere și din partea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și a celorlalte instituții de cultură din județ, dar și a tuturor persoanelor „îndrăgostite” de istoria ținutului nostru.
(Dr. Claudia Septimia Sabău)