ZAHARIA SÂNGEORZAN

Zaharia Sângeorzan se naște la 23 noiembrie 1939, în comuna Feldru, județul Bistrița-Năsăud.  Decedează în anul 2002,

Este fiul lui Zaharia Sângeorzan și al Ioanei (n. Dib).

Liceul „G. Coșbuc” din Năsăud îl absolvă în 1963.

Este licențiat al Facultății de Filologie a Univ. „Al. I. Cuza” din Iași (1963-l968).

Devine doctor în filologie al Universității din București (1979).

Este bursier al Universității din Perugia (1980), redactor la revista „Cronica”, din 1968 (cu o scurtă întrerupere în 1974).

Colaborează cu eseuri, cronici literare și recenzii la revista „Vatra”, „Viața Românească”,  „Tribuna”,  „Convorbiri literare”, etc.

Opera:

  • Anotimpurile criticii  (București, 1983)
  • Eugen Coșeriu. Poezie și destin  (Freiburg-Munchen, 1980)
  • Conversații critice  (Cluj, 1980)
  • Pelerini români la Columna lui Traian  (București, 1979)
  • Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale  (București, 1976)